Instanta nu a inteles ca reclamantul nu a platit nici impozit si nici supraimpozit de cuantumul net cuvenit potrivit art. 60, modificat prin OUG nr. 59/2017, al Legii nr. 223/2015.
Instanta nu a inteles, desi Casa Sectoriala a explicat pe larg de ce reclamantul nu avea interes in promovarea unei asemenea actiuni.
Nici reclamantul nu stie ca nu a platit niciodata impozit din cuantumul net cuvenit.
Hotarâre nr. 2477/2025 din 03.04.2025 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ de649d265 (https://www.rejust.ro/juris/de649d265
TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VIII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR. #####/3/2024
SENTINŢA CIVILĂ NR. ####
Şedinţa publică din data de 03.04.2025
Tribunalul constituit din:
Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul ##### ##### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect „pretenţii – impozit”.
Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 20.03.2025, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de azi, 03.04.2025, când, deliberând, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, la data de 14.10.2024, sub nr. #####/3/2024, reclamantul ##### ##### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la calcularea pensiei prin impozitarea progresivă a masei impozabile rămase după deducerea/scăderea sumei de 2000 lei; restituirea diferenţei între pensia calculată prin aplicarea impozitului progresiv la masa impozabilă a pensiei, fără scăderea sumei deductibile şi pensia calculată prin aplicarea impozitului progresiv la masa impozabilă a pensiei din care s-a scăzut/dedus suma de 2000 lei, actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, calculate până la data plăţii efective.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că are calitatea de pensionar, conform Legii nr. 223/2015, iar începând cu luna ianuarie 2024, cuantumul pensiei sale a fost redus prin interpretarea şi aplicarea greşită a cotelor de impozitare suplimentare (de 15%, respectiv 20%), potrivit art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, spre deosebire de cota unică de impozitare de 10%, prevăzută de art. 64 din Codul fiscal ce îi era aplicabilă anterior. La data de 01.01.2024, Articolul 101 a fost modificat de Articolul XVI din Legea nr. 282 din 19 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 20 octombrie 2023. În baza dispoziţiilor art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor militare.
Acesta a precizat că se încadrează la art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal modificat prin Legea nr. 282/2023, astfel cum rezultă şi din adresele Casei de Pensii Sectoriale. Litigiul constă în interpretarea şi aplicarea eronată a prevederii legale, mai exact, de înţelesul cuvântului deducere. Pârâta nu a impozitat suma de 2000 lei, considerând ca pensie impozitabilă progresiv întreaga pensie, fără a deduce (scade/exclude) suma de 2.000 lei, astfel: (Exemplu) - din pensia de 10.000 lei, nu a impozitat suma de 2.000 lei, iar restul a fost impozitat progresiv cu 10% suma cuprinsă între 2.000 lei şi 4.426 lei (nivelul câştigului salarial mediu net), cu 15% suma cuprinsă între 4.427 lei şi 7.729 lei (nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salariat mediu brut) şi cu 20% suma cuprinsă între 7.729 şi 10.000 lei (partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut).
Reclamantul a susținut că, în opinia sa, prevederile legale ar fi trebuit aplicate astfel: din pensia de 10.000 lei se deduce (scade/exclude) suma de 2.000 lei, masa impozabilă progresiv rămasă fiind de 8.000 lei; suma rămasă a fi impozitabilă progresiv se face prin aplicarea impozitului progresiv cu 10% pentru suma cuprinsă între 0 lei şi 4.426 lei (nivelul câştigului salariul mediu net), cu 15% suma cuprinsă între 4.427 lei şi 7.729 lei (nivelul câştigului salariul mediu net şi nivelul câştigului salariul mediu brut) şi cu 20% suma cuprinsă între 7.729 şi 8.000 lei (partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut). #### legiuitorul ar fi vrut să nu afecteze masa impozabilă, ar fi folosi expresia „nu se impozitează suma de 2000 lei” sau expresia „scutire fiscală” (art. 401 din Codul fiscal)”, ori deducerea înseamnă scăderea din masa impozabilă.
Acesta a mai precizat că, deşi jurisprudenţa nu constituie izvor de drept, pentru o aplicare unitară a prevederilor legale incidente în cauză, solicit instanţei să ţină cont de soluţia pronunţată de Tribunalul București, în dosarul nr. #####/3/2024, care prin hotărârea civilă nr. 4273/05.06.2024 care a constatat următoarele: "Din analiza textului de lege anterior citat, tribunalul reţine că anterior stabilirii oricărei cote de impunere se procedează la deducerea din cuantumul pensiei a sumei de 2.000 lei, sumă care reprezintă plafonul neimpozabil. (...) Astfel pârâta a dedus suma de 2000 lei doar din pensia mai mică decât venitul salarial mediu net, iar nu din întreaga pensie a reclamantului, procedură de calcul ce contravine dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. c) Cod fiscal, care prevede fără echivoc faptul că impozitul progresiv se aplică asupra părţii din pensie care depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei".
De asemenea, în dosarul #####/3/2024 Tribunalul București - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale prin Sentinţa civilă nr. #### din 26.06.2024 stabileşte că "Susţinerea pârâtei în sensul că ar fi aplicat corect dispoziţiile legale este ne fondată. În acest sens rezultă că pârâta a aplicat un algoritm care nu respectă prevederile legale, începând prin a aplica impozitul de 10% la o sumă ce reprezintă diferenţa dintre 4426 lei şi suma de 2000 lei. Or, citirea cu atenţie a normei care reglementează cuantumul impozitului de 10% relevă faptul că acest procent nu se aplică sub nicio formă diferenţei dintre CSMN şi suma de 2000 lei. în acest sens, legiuitorul stipulează în mod lipsit de orice echivoc faptul că procentul de 10% se aplică "pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu aceasta". Or, această "parte mai mică" este o singură "parte", iar nu o sumă /parte cuprinsă între anumite valori, astfel cum este menţionată, de exemplu, la lit. i”.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 227/2015 și ale Legii nr. 282/2023.
În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse înscrisuri în copie certificată (filele 7-22).
La data de 04.11.2024, pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a formulat întâmpinare (filele 26-30), prin care a invocat excepţia necompetenței materiale procesuale a secţiei civile din cadrul tribunalului, raportat la obiectul cererii reprezentat de restituirea sumelor reţinute cu titlu de impozit din venitul din pensii; excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată; excepţia lipsei de interes, iar pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiate.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că dreptul la pensie militară de stat a reclamantului a fost deschis ulterior datei de 15.09.2017 prin Decizia de pensie nr. 220704, în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Raportat la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 02.04.2021, ulterior intrării în vigoare a art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, care a modificat art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, acestuia i s-au aplicat prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, conform căruia "la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei".
Pârâta a susținut că algoritmul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare a reclamantului respectă integral cerinţele Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. fiind determinat, aşa cum se poate constata din buletinul de calcul anexat deciziei de pensie, prin utilizarea mediei salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, astfel cum este înscrisă la pct. 7 al fişei de pensie întocmită de unitatea angajatoare a reclamantului, a procentului corespunzător vechimii contribuţiei la pensia suplimentară, astfel cum sunt atestate în documentele din dosarul de pensionare. Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) coroborat cu alin. (3) din acelaşi act normativ. Totodată, art. 30 din Legea nr. 223/2015 stipulează că pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. La procentul aferent vechimii reclamantului calculate conform art. 29, se adaugă procentul aferent pensiei suplimentare, rezultând un procent total care, în măsura în care depăşeşte procentul maximum de 85% din baza de calcul al pensiei, acesta se plafonează conform prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015.
Aceasta a indicat că, din cuantumul brut al pensiei se scade impozitul pe venit rezultând cuantumul pensiei nete potrivit prevederilor ari. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 1 din O.U.G. nr. 59/2017. Prin dispoziţiile art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, act normativ în vigoare de la data de 7 august 2017, a fost modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel: la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Prin urmare, cuantumul pensiei militare nete obţinut potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, este legal stabilit şi plafonat la media soldelor/salariilor nete realizate de reclamant, în concordanţă cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017.
Astfel, a învederat pârâta, pensiile militare au un mod de calcul al unei pensii brute care generează o valoare nominală, dar care pensie este limitată (plafonată) prin art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 la cuantumul mediei lunare a soldelor/salariilor nete corespunzătoare soldelor /salariilor brute avute în vedere la calcularea pensiei. De asemenea, la această pensie brută, neplafonată, se identifică suma la care se aplică calculul lunar al impozitului, potrivit prevederilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal modificat prin Legea nr. 282/2023. Ulterior, din aceeaşi pensie brută, diminuată cu valoarea impozitului pe venit, se stabileşte pensia netă care se raportează, se compară cu media lunară a soldelor /salariilor nete corespunzătoare soldelor/salariilor brute avute în vedere la calcularea pensiei.
Totodată, dacă din această comparaţie rezultă o pensie mai mare decât această medie. în plată se dă această din urmă valoare (adică o valoare egală cu media lunară a soldelor/salariilor nete corespunzătoare soldelor/salariilor brute avute în vedere la calcularea pensiei). #### după comparaţie rezultă că pensia este mai mică decât această medie se dă în plată pensia cu valoare mai mică. #### în această ultimă ipoteză valoarea impozitului reţinut în temeiul art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal modificat prin Legea nr. 282/2023, ar putea fi supusă restituirii. În cazul reclamantului, această diminuare a pensiei nete nu s-a produs, tocmai pentru că reţinerea impozitului s-a făcut din brutul pensiei care avea o valoare mai mare decât plafonarea impusă de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel încât şi cu această reţinere şi fără această reţinere, cuantumul net al pensiei plătite efectiv a rămas acelaşi. Prin urmare, deoarece pensia în plată a reclamantului nu a fost afectată în niciun fel de calcularea şi reţinerea impozitului după intrarea în vigoare a art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023, cererea acestuia este lipsită de nefondată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă.
Sub aspectul probatoriului, la termenul de judecată din data de 20.03.2025, instanța a încuviinţat proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, Tribunalul constată următoarele:
În fapt, prin Decizia nr. ######/31.01.2024 privind acordarea pensiei militare de stat, emisă de pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, au fost stabilite drepturile de pensie cuvenite reclamantului ##### #####, în temeiul dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 223/2015 (fila 33 verso).
În speță, reclamantul a invocat faptul că, începând cu luna ianuarie 2024, cuantumul pensiei sale a fost redus, prin interpretarea şi aplicarea greşită a cotelor de impozitare suplimentare (de 15%, respectiv 20%), potrivit art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, fără a deduce suma neimpozabilă de 2.000 lei.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal, în vigoare la data emiterii deciziei de pensionare emise pe numele reclamantului:
„(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Prin Decizia nr. ###/19.12.2024, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.
În considerentele deciziei, Curtea Constituţională a reținut că:
„83. Din această perspectivă, aplicând în cauza dedusă judecăţii considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, Curtea constată că dispoziţiile criticate cuprind reglementări insuficient elaborate şi lipsite de precizie şi previzibilitate. Astfel, în ceea ce priveşte veniturile din pensii care au o parte contributivă şi o parte necontributivă, categorie reprezentată de pensiile de serviciu, Curtea observă că, actele normative din acest domeniu reglementează cuantumul pensiei de serviciu în funcţie de o cotă procentuală raportată la venitul obţinut pe o anumită perioadă, respectiv un anumit număr de luni calendaristice. Or, textul de lege criticat nu precizează partea contributivă avută în vedere la determinarea impozitului, respectiv - cea determinată prin raportare la întreaga perioadă contributivă, sau doar la lunile calendaristice valorificate pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. O asemenea inconsistenţă normativă reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
84. De asemenea, tot pentru categoria pensiilor de serviciu, Curtea constată că reglementarea criticată face trimitere la două repere în vederea stabilirii bazei impozabile: nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În ceea ce priveşte cel de-al doilea indicator, Curtea reţine că acesta este stabilit anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza datelor statistice calculate şi publicate de Institutul Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte primul indicator, Curtea observă că textul criticat se referă la câştigul salarial mediu net, cu precizarea unei modalităţi de calcul care face trimitere la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ceea ce face ca şi acest indicator să fie variabil. Or, din moment ce indicatorii nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, odată cu adoptarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, se creează premisele unei recalculări anuale a pensiei de serviciu aflate în plată, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net. O asemenea reglementare este lipsită de previzibilitate întrucât supune calculul pensiei de serviciu unei permanente fluctuaţii în funcţie de cei doi indicatori. În consecinţă, această modalitate de calcul reprezintă o măsură care echivalează cu o diminuare a bazei de calcul, ceea ce este neconstituţional prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală.
85. Totodată, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că principiul constituţional al previzibilităţii legii are o semnificaţie aparte în materie fiscală, unde regulile sunt tehnice şi complexe şi se adresează contribuabililor nespecialiști. Raporturile de drept fiscal sunt consacrate la nivel constituţional de art. 56, intitulat Contribuţii financiare, care prevede următoarele: "(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale". De asemenea, art. 139 alin. (1) din Constituţie prevede că "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Cu alte cuvinte, obligaţia cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice trebuie să se realizeze numai în cadrul unui sistem legal de impuneri, care să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Normele constituţionale, atunci când fac referire la "sistemul legal de impuneri" şi la stabilirea veniturilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat "numai prin lege", generează în sarcina statului nu numai obligaţia de a stabili un sistem care să ţină seama de realitatea specifică a contribuabililor, pe de o parte, şi de nevoile statului, adică de dimensiunile cheltuielilor publice, pe de altă parte, ci şi obligaţia ca acest sistem să se fundamenteze pe lege, deci pe un cadru legislativ riguros reglementat, clar şi coerent, care să asigure previzibilitate atât pentru contribuabil, cât şi pentru stat. Dreptul legiuitorului de a reglementa formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile constituţionale, nu este unul absolut, ci este supus exigenţelor constituţionale referitoare la principiul legalităţii şi securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor edictate. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Codul fiscal, unul dintre principiile fiscalităţii este cel referitor la certitudinea impunerii [art. 3 lit. b)] care vizează "elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine [...]" (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 89).
86. Or, textul de lege criticat prevede o bază impozabilă a cărei modalitate de calcul, aşa cum s-a arătat mai sus, este incertă şi insuficient reglementată, ceea ce este contrar prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie în coroborare cu cele ale art. 56 alin. (2) şi ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală. Pensiile au o anumită bază de calcul stabilită de legiuitor, ceea ce determină clasificarea acestora în pensii acordate pe baza principiului contributivităţii şi pensii de serviciu, însă, în ceea ce priveşte baza de impozitare a pensiilor de serviciu, aceasta nu poate fi o măsură care să echivaleze cu o diminuare a bazei de calcul al acestora, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
De asemenea, a reţinut Curtea Constituţională că „în cazul pensiilor militare nu există componenta contributivă, iar întregul cuantum al pensiei se plăteşte de la bugetul de stat (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 118), ceea ce înseamnă că instituirea impozitului progresiv reglementat de art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal are în vedere această categorie de pensii.
96. ##### în vedere faptul că textul de lege ante referit face trimitere la cei doi indicatori analizaţi mai sus, nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea constată că şi această modalitate de calcul este neconstituţională, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie”.
Cu privire la această categorie de pensionari, Curtea a reţinut că: „având în vedere faptul că, în actualul context legislativ, pensiile militare sunt suportate integral de la bugetul de stat, Curtea reţine că acestea intră sub incidenţa dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie. O interpretare contrară ar însemna că unei categorii de cetăţeni, aşa cum este cazul militarilor, i se neagă dreptul la pensie, ca drept fundamental, pe motiv că pensia nu este stabilită pe principiul contributivităţii şi că nu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, ci din bugetul de stat. Or, dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. O astfel de viziune este şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care menţionează că, deşi statele au libertatea deciziei de a institui sau nu un sistem de protecţie socială sau de a alege tipul sau nivelul prestaţiilor ce trebuie acordate, din momentul în care un stat contractant instituie o legislaţie prin care se prevede plata unei prestaţii sociale - indiferent că acordarea acestei prestaţii depinde sau nu de plata prealabilă a unor contribuţii -, această legislaţie trebuie considerată ca generând un interes patrimonial în temeiul câmpului de aplicare a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 104).
102. Întrucât pensia militară nu are parte contributivă care să beneficieze de protecţia art. 47 alin. (2) din Constituţie aşa cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii, rezultă că, în mod necesar, cadrele militare nu au garantată o pensie rezultată prin aplicarea principiului contributivităţii. Aşadar, situaţia cadrelor militare pensionate este incertă şi supusă variaţiei măsurilor luate potrivit politicii fiscale a statului, întrucât veniturile din viaţa pasivă a acestora depind exclusiv de posibilităţile financiare ale statului la un moment dat”.
Concluzionând, a reţinut Curtea Constituţională că: „în ceea ce priveşte instituirea unui sistem de impozitare proporţională progresivă asupra celorlalte pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, Curtea constată că legiuitorul a stabilit în mod variat modalitatea de calcul al acestor pensii, fără a avea un numitor comun al acestora, respectiv criterii fixe. Curtea observă că reglementările legale adoptate de-a lungul timpului au adus în discuţie impozitarea veniturilor din pensii în vederea sporirii veniturilor bugetului de stat, însă, dinamica legislativă demonstrează că instituirea impozitării progresive este, în fapt, imposibil de realizat din cauza modalităţii de calcul eterogene al pensiilor şi al bazelor de impunere, astfel încât numai impozitarea unică, proporţională cu valoare fixă este realistă în actualul context legislativ. În consecinţă, Curtea reţine că, având în vedere şi caracteristicile fiscalităţii, care nu poate diferenţia impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, se impune aplicarea unui sistem de impozitare proporţională cu valoare fixă. Această concluzie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, în care s-a reţinut că persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, singura condiţie impusă statului fiind aceea de a respecta principiul nediscriminării, astfel încât regimul fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabil tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie între pensiile militare şi pensiile de serviciu (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 140).
105. Curtea subliniază că veniturile obţinute de beneficiarii pensiilor din sistemul public şi ai celor de serviciu stabilite prin legi speciale, inclusiv pensiile militare, au fost impozitate în perioada activă a acestora, tocmai pentru a contribui la cheltuielile publice, între care se află şi veniturile din pensii, astfel încât nu există niciun motiv rezonabil pentru a se realiza o impozitare progresivă sau excesivă în perioada pasivă a vieţii titularului pensiei. De altfel, Curtea constată că raţiunea diminuării treptate a procentului de impozitare aplicabil veniturilor din pensii, ajungând în prezent la 10%, procent cu privire la care se observă că este păstrat de legiuitor ca punct de referinţă pentru impozitarea pensiilor, a fost aceea de a reflecta cât mai fidel baza de calcul al pensiei, indiferent de tipul acesteia. Ca atare, sistemul de impozitare trebuie să fie identic pentru toţi beneficiarii de pensii, aşa cum s-a demonstrat în cele peste două decenii de aplicare a impozitului proporţional în valoare fixă, iar baza de calcul al pensiei, o dată stabilită de legiuitor, trebuie menţinută şi nu poate fi supusă unor modificări care, indirect, duc la diminuarea acesteia.
106. Curtea reţine şi că introducerea unui impozit progresiv asupra pensiilor de serviciu aflate în plată, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă, reprezintă un eveniment viitor şi incert de natură normativă, care afectează negativ un drept dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei. Or, un drept patrimonial deja dobândit nu poate fi repus permanent în discuţie, starea de incertitudine şi nesiguranţă neputând fi opusă unei situaţii juridice certe şi definitiv consolidate. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, neretroactivitatea este o garanţie pentru cetăţean, o protecţie constituţională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie ascendentă, de sporire a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit. Orice încercare de reconsiderare a cuantumului veniturilor din pensiile aflate în plată prin impozitarea progresivă şi ascendentă a acestora afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii (a se vedea, în sensul celor de mai sus, mutatis mutandis, Decizia nr. ### din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragrafele 54-57, precum şi Decizia nr. ### din 2 august 2023, paragrafele 145 şi 147-150).
În ceea ce priveşte efectele acestei decizii, Curtea Constituţională a stabilit faptul că, sub aspectul efectelor Deciziei nr. ###/19.12.2024, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acţiune în justiţie, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislaţiei, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal, în forma vigoare la data prezentei, „Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat potrivit art. 100”, iar conform art. 100 alin. (1) din același act normativ, „Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei”.
În aceste condiţii, Tribunalul constată că este lipsit de relevanţă dacă pârâta a calculat corect sau nu impozitul progresiv asupra pensiei reclamantului, câtă vreme acesta a fost calculat şi reţinut în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, iar efectele neconstituționalității se produc încă de la data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv de la 01.01.2024.
##### în vedere şi prevederile art. 147 alin. (4) teza a II-a din Constituţie referitoare la efectul general obligatoriu al Deciziilor Curţii Constituţionale, efect ce vizează atât dispozitivul, cât şi considerentele unei astfel de decizii, pentru considerentele anterior expuse, Tribunalul va admite cererea de chemare în judecată şi va obliga pârâta să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Totodată, Tribunalul va obliga pârâta să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlul de impozit, începând cu data de 01.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu Decizia nr. ###/2024 a Curţii Constituţionale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ##### #####, având CNP #############, cu domiciliul în #### ###### ######## ### ####, ### #, ### #, ### #, ### #, sector 4, București, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având CF 4420490, cu sediul în #### ###### ########## ### #, sector 4, București.
Dispune obligarea pârâtei să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Dispune obligarea pârâtei să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlul de impozit, începând cu data de 01.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu Decizia nr. ###/2024 a Curţii Constituţionale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul București - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunțată azi, 03.04.2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Preşedinte,
