La data de 12.08.2024, pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul dispozițiilor art. 205 C. proc. civ., a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de ###### ####### prin care a arătat următorele:
1)Cu titlu preliminar pârâta a învederat instanței de judecată, faptul că, prin cererea înregistrată la data de 07.12.2020 sub nr. ####/2/2020 pe rolul Curții de Apel București, astfel cum a fost modificată la data de 14.01.2021, #### de Pensii Sectorială a M.A.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României: suspendarea deciziei nr. XII/5/22.10.2020 și a raportului de control nr. 4263501 din 25.09.2020, emise de Departamentul XII din cadrul Curții de Conturi a României; anularea deciziei nr. XII/5/22.10.2020 și a raportului de control nr. 4263501 din 25.09.2020, emise de Departamentul XII din cadrul Curții de Conturi a României.
Prin Sentința civilă nr. ### din 19 aprilie 2024 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, s-a respins cererea formulată de instituția noastră, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată. Totodată, precizăm faptul că până la data prezentei nu a fost comunicată Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. sentința civilă menționată mai sus, instituția noastră observând hotărârea luată de instanța de judecată, în urma consultării portalului instanței de judecată.
II. Pe fondul cauzei, pârâta a apreciat că, cererea de suspendare a executării actului administrativ, respectiv decizia de recuperarea a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat formulată de reclamant este neîntemeiată și nefondată pentru următoarele motive:
Prin cererea adresată Tribunalului Constanța înregistrată sub nr. ####/118/2024 reclamantul a solicitat în contradictoriu instituția pârâtă, suspendarea executării actului administrativ reprezentat de titlul executoriu nr. ##########.06.2024, respectiv decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat.
Cu privire la speța dedusă judecății, a considerat pârâta că nu se poate realiza o soluționare corectă a prezentei cauze fără a prezenta, cronologic, evoluția situației de fapt și de drept a metodologiei de calcul în determinarea cuantumului pensiei militare actualizate prin aplicarea prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pentru data de referință 30.06.2017 și până în prezent, tocmai pentru a putea justifica rațiunea emiterii deciziei contestate, de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat.
Prin Raportul de control încheiat în urma acțiunii desfășurate la #### de Pensii Sectorială a M.A.I., înregistrat la Curtea de Conturi sub nr. ##########.09.2020 și la entitatea verificată sub nr. 136290/29.09.2020, s-a reținut acordarea nelegală a unor drepturi de pensie ca urmare a actualizării pensiilor la 30.06.2017, cu depășirea plafonului de 85% stabilit prin art. 30 din Legea nr. 223/2015.
Din analiza modului de aplicare a prevederilor art. 30 și 60 din Legea ######## pentru data de referință 30.06.2017, echipa de control a constatat că #### de Pensii Sectorială a M.A.I. a emis decizii de actualizare a pensiilor militare, la finalul cărora este înscris în mod distinct „Total pensie militară de stat actualizată” incluzând cuantumul majorării de 5% acordate în anul 2016, fără ca acest ultim element să fi fost inclus în calculul pensiei actualizate plafonate la 85% din baza de calcul, conform art. 30 din Legea nr. 223/2015.
Majorarea (indexarea) din anul 2016 a fost adăugată ca element final în buletinele de calcul aferente actualizării pensiilor la 30.06.2017, chiar după adăugarea componentei OMM/SOSP, situație care a condus la acordarea unor drepturi de pensie peste nivelul maxim de 85% din baza de calcul, cu încălcarea art. 30 din Legea nr. 223/2015.
În consecință, Curtea de Conturi a României a constatat că prin algoritmul de calcul utilizat de #### de Pensii Sectorială a M.A.I., respectiv prin adăugarea echivalentului valoric al indexării din anul 2016 peste cuantumul pensiei actualizate plafonate la 30.06.2017, în unele cazuri s-au calculat și acordat nelegal drepturi de pensie peste plafonul de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din lege.
Curtea de Conturi a României a constatat că au fost încălcate prevederile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat: „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei lesi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28”.
Astfel, prin cererea înregistrată la data de 07.12.2020 sub nr. ####/2/2020, #### de Pensii Sectorială a M.A.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, suspendarea deciziei nr. XII/5/22.10.2020 și a raportului de control nr. 4263501 din 25.09.2020, emise de către Curtea de Conturi a României - Departamentul XII.
La data de 14.01.2021, reclamanta #### de Pensii Sectorială a M.A.I. a formulat, în temeiul art. 204 C.civ., cerere de modificare a acțiunii prin care a modificat petitul cererii principale, solicitând: suspendarea deciziei nr. XII/5/22. IO. 2020 și a raportului de control nr. 4263501 din 25.09.2020, emise de către Curtea de Conturi a României -Departamentul XII; anularea deciziei nr. XII/5/22.10.2020 și a raportului de control nr. 4263501 din 25.09.2020, emise de către Curtea de Conturi a României -Departamentul XII, temeiul legal pentru cererea de suspendare fiind art. 15 din Legea nr. 554/2004, iar temeiul legal pentru capătul de cerere privind anularea actelor administrative fiind art. 8 și următoarele din aceeași lege.
Prin Sentința civilă nr. ### din 16 martie 2021 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a admis excepția inadmisibilității, respingându-se cererea, astfel cum a fost modificată de reclamanta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca inadmisibilă.
Ca urmare a exercitării căii de atac împotriva Sentinței civile menționate mai sus, de către #### de Pensii Sectorială a M.A.I., prin Decizia civilă nr. #### din 12 septembrie 2023 a Înaltei ##### de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal s-a admis recursul formulat de reclamanta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, împotriva Sentinței civile nr. ### din 16 martie 2021 pronunțate de Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, Înalta ##### de Casație și Justiție casând în parte sentința civilă atacată și trimițând cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea acțiunii în anulare.
Ulterior, prin Sentința civilă nr. ### din 19 aprilie 2024 a Curții de Apel București Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, s-a respins cererea formulată de instituția noastră, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată.
Totodată, a precizat pârâta faptul că, în anul 2022 Curtea de Conturi a României a desfășurat la nivelul Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. acțiunea de follow-up care a fost concretizată prin raportul nr. 18178/15.02.2022 emis de către Departamentul XI.
De asemenea, a menționat pârâta faptul că, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, la recomandările Curții de Conturi a României - Departamentul XI — Direcția 2, formulate în urma misiunii de audit, a fost aprobat de către ordonatorul principal de credite Planul de măsuri pentru implementarea recomandărilor consemnate în proiectul Scrisorii către management nr. 67011 comunicată în data de 05.10.2023, potrivit căruia până la data de 30.06.2024 este stabilită măsura de implementare a deciziei nr. XII/5/22.10.2020, după cum urmează:
#### de Pensii Sectorială a M.A.I. cu sprijinul Direcției Generale Juridice va asigura implementarea măsurilor dispuse prin Decizia nr. XII/5/22.10.2020 și va asigura înregistrarea în contabilitate a rezultatului acestora — termen 30.06.2024”.
Ulterior, prin Raportul de follow-up al Curții de Conturi a României - Departamentul XI cu privire la măsurile dispuse prin Decizia nr. XII/5/22.10.2020 la #### de Pensii Sectorială a M.A.I., aprobat prin HP nr. 278/29.03.2024, a constata că măsura nr. 1 din Decizia nr. XII/5/22.10.2020 nu a fost implementată.
În consecință, în considerarea celor expuse mai sus, #### de Pensii Sectorială a M.A.I. a implementat măsura nr. 1 din Decizia nr. XII/5/22.10.2020, prin:
1. Corectarea metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017, respectiv determinarea în baza art. 60 din lege a cuantumului pensiei militare la 30.06.2017, cu respectarea următoarelor principii:
i) Actualizarea pensiei în anul 2017, conform art. 60 alin. (l) din Legea nr. 223/2015, constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a creșterii soldei de funcție, respectiv translatarea în cuantumul pensiei a creșterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea/majorarea din anul 2016; ii) începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componență indexarea/majorarea de 5% acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25% acordată în anul 2017, fie actualizarea soldei de funcție cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art.60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015; iii) Actualizarea pensiilor, în condițiile menționate mai sus, se realizează cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform art. 30 din Legea nr. 223/2015.
2. Dispunerea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea fondurilor publice utilizate nelegal ca urmare a actualizării eronate a pensiilor la data de 30.06.2017.
Astfel, în urma emiterii noii decizii de pensie în cazul reclamantului în acord cu cele precizate mai sus, cu aplicabilitate din 30.06.2017, s-a constatat că pensia actualizată conform metodologiei de calcul a Curții de Conturi a României, este mai mică decât pensia militară de stat aflată în plată la 30.06.2017, actualizată conform metodologiei Casei de Pensii Sectorială a M.A.I., drept pentru care a fost emisă decizia contestată, de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat.
Cu privire la cererea formulată de reclamant privind suspendarea executării actului administrativ reprezentat de titlul executoriu nr. ##########.06.2024, respectiv decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, apreciem că, cererea acestuia este inadmisibilă, prin prisma faptului că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 2 lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
A făcut referire la dispoziţiile art. 14 alin. 1 şi 2 lit. t) și ș) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi a precizat că atât cazul bine justificat cât și iminența pagubei trebuie analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de reclamant, pentru a se putea oferi indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube dificil de reparat.
În privința condiției cazului bine justificat, Înalta ##### de Casație și Justiție a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că, pentru constatarea îndeplinirii acestei condiții, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ.
Se consideră că existența cazului bine justificat presupune ca asupra legalității actului administrativ să planeze o puternică îndoială, aceasta să fie evidentă, fără a se intra în cercetarea pe fond a dispozițiilor actului, respectiv a consecințelor juridice pe care le-a produs.
Nu orice dubiu în privința legalității unui act administrativ demonstrează îndeplinirea „cazului bine justificat”, ci dimpotrivă, au această aptitudine doar îndoielile serioase, determinate spre exemplu de întemeierea actului pe texte legale abrogate ori neconstituționale, de nemotivarea acestuia ori de emiterea lui de către un organ necompetent.
Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. Aparența de nelegalitate a unui act administrativ trebuie să rezulte din acele împrejurări de fapt sau de drept care se constituie în „indici de nelegalitate” și care rezultă dintr-o simplă analiză, fără a presupune dovedirea unor motive de nelegalitate.
Totodată, a apreciat că îndoiala serioasă cu privire la legalitatea actului administrativ trebuie să rezulte din raportarea motivelor invocate de reclamant în susținerea cererii de chemare în judecată, la cuprinsul actului administrativ contestat.
În prezenta cauză, actul administrativ atacat a fost emis de către instituția pârâtă, în temeiul dispozițiilor art. 114 alin. (l) și alin. (2) din legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și având în vedere aspectele rezultate în urma verificării modului de calcul a drepturilor de pensie militară de care reclamantul beneficiază, conform raportului Curții de Conturi a României nr. ##########.09.2020, transpus în Decizia XII/5/2020, în limitele competențelor instituite prin aceste norme legale.
Mai mult decât atât, prin emiterea deciziei contestate instituția noastră a urmărit punerea în acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei, conform metodologiei de calcul a Curții de Conturi a României, stabilită prin Decizia XII/5/2020.
Prin urmare, nu se poate vorbi despre afectarea retroactivă a unui „drept câștigat”, de vreme ce, așa cum preciza Curtea Constituțională prin Decizia nr. ### din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, de acest atribut se bucură doar ”cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii”, nu cuantumul pensiei aflate în plată, stabilit însă cu încălcarea dispozițiilor legale. Tot astfel, instanța de contencios constituțional a statuat că „sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale”, dar și că „protecția dreptului de proprietate privată nu se poate extinde asupra sumelor dobândite necuvenit”.
Astfel, pârâta a solicitat instanței să constate faptul că actul administrativ atacat este în acord cu cadrul normativ incident prezentat mai sus, iar prin normele legale invocate în cererea de suspendare, reclamantul nu a dovedit că s-a creat o îndoială serioasă în privința legalității, sens în care a apreciat pârâta că nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat.
Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte care vizează fondul actului care se analizează numai în cadrul acțiunii în anulare, în aceste condiții a apreciat că motivele invocate de reclamant reprezintă chestiuni care nu răstoarnă în mod evident aparența de legalitate a actului administrativ, astfel că, din analizarea acestora nu rezultă o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ, respectiv aspecte de vădită nelegalitate.
Referitor la îndeplinirea celei de-a doua condiții, respectiv prevenirea unei pagube iminente, în sensul art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, precizăm că această analiză impune aprecierea condiției dintr-o dublă perspectivă: paguba trebuie să fie certă, actuală și exigibilă, precum și caracterul iminent al acesteia, iar din susținerile reclamantului nu a rezultat îndeplinirea acestei condiții, astfel, pe cale de consecință solicităm respingerea cererii formulate.
Suspendarea executării este însă o măsură de excepție, care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului.
Simpla susținere potrivit căreia, reclamantul ar fi grav prejudiciat prin executarea deciziei, nu îndeplinește cerințele art. 14 alin. (l) din Legea 554/2004, nu este suficientă pentru a demonstra iminența producerii unei pagube, care ar trebui să constea într-o consecință a executării, iar nu să reprezinte chiar executarea actului atacat.
Executarea unei obligații bugetare, stabilită printr-un act administrativ care se bucură de prezumția de legalitate nu poate constitui prin ea însăși o pagubă, în sensul art. 2 alin. (l) lit. ș) din Legea nr. 554/2004
Într-adevăr, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului, însă prejudiciul rezultat ca urmare a executării actului administrativ în privința căruia se solicită suspendarea executării nu constituie prin el însuși un argument suficient pentru a se dispune măsura prevăzută de art. 14.
Așa cum s-a statuat, atât în doctrină, cât și în practica judecătorească, suspendarea reprezentând o situație de excepție, pericolul producerii unui prejudiciu imposibil sau greu de înlăturat nu poate fi dedus numai din posibilitatea demarării executării silite, întrucât caracterul executoriu este o trăsătură a acestuia. Pe de altă parte, iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, îndeplinirea acestei condiții presupunând administrarea de dovezi.
În concret, a arătat pârâta că se constată că reclamantul nu a arătat și justificat cum a apreciat că ar fi îndeplinită și cea de-a doua condiție a prevenirii unei pagube iminente, prin raportare la dispoz. art. 2 alin. (l) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin prisma înscrisurilor și motivelor de care reclamantul înțelege să se folosească în susținerea cererii de suspendare, se reține că nu există argumente general valabile care creează cel puțin în această procedură, un dubiu cu privire la necesitatea suspendării actului administrativ atacat.
De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că, aspectele prezentate reprezintă chestiuni litigioase referitoare la fondul raportului dedus judecății, ce ar putea fi cercetate doar în cadrul procedurii judiciare de anulare a actului contestat, deoarece presupun analiza și coroborarea probelor pentru stabilirea situației de fapt, pentru formarea convingerii instanței asupra temeiniciei motivelor de nelegalitate invocate. Astfel, pronunțarea cu privire la aceste motive în cadrul acestei proceduri echivalează cu o prejudecare a fondului cauzei, fapt nepermis de specificul instituției suspendării executării actului administrativ și de necesitatea evitării antepronunțării în cauză.
Concluzionând, pârâta a solicitat instanței să analizeze înscrisurile depuse în probațiune, care demonstrează întrunirea condițiilor prevăzute de art. art. 114 alin. (1) și alin. (2) din legea nr. 223/2015, cu modificările ulterioare, și evidențiem legalitatea actului administrativ a cărui suspendare se solicită, nefiind îndeplinită condiția cazului bine întemeiat, condiție cumulativ stipulată de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
În subsidiar, în cazul respingerii excepției invocate, pârâta a solicitat instanței respingerea cererii de suspendare ca fiind neîntemeiată, având în vedere considerente expuse mai sus cu privire la situația de fapt și de drept ce a condus la emiterea deciziei privind recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, în cazul reclamantului.
Cu privire la alegațiile reclamantului privind împlinirea termenului de prescripție, pârâta a învederat instanței următoarele:
În cadrul analizei situației expuse trebuie avut în vedere intervalul de timp în interiorul căruia urmează să fie valorificate anumite drepturi sau recuperate anumite prejudicii, respectiv termenul de prescripție în cadrul căruia Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. poate acționa și recupera sumele încasate necuvenit de către pensionari.
În conformitate cu prevederile art. 2500 alin. (l) din Cod civil, dreptul material la acțiune se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Prescripția este, așadar, o sancțiune juridică îndreptată împotriva pasivității titularului unui drept subiectiv sau al unei situații juridice ocrotite de lege.
Conform alin. (2) al art. 2.500 C.civ., prin sintagma „drept la acțiune” se înțelege dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz.
Din interpretarea acestei prevederi rezultă că dreptul material la acțiune reprezintă facultatea titularului unui drept subiectiv de a se adresa organului de jurisdicție pentru a obține recunoașterea și valorificarea acelui drept printr-o hotărâre care să-i asigure executarea silită a obligației corelative de către debitorul ce i l-a încălcat sau i l-a contestat.
Astfel, în legislația, doctrina și practica națională, noțiunea de „prescripție” este sinonimă cu cea a „prescripției extinctive”, acestea având același conținut. De asemenea, termenul de prescripție extinctivă este intervalul de timp, stabilit de lege sau chiar de părți, înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acțiune, sub sancțiunea stingerii dreptului material la acțiune.
Potrivit art. 2523 Cod Civil, prescripția extinctivă începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
Se observă că această regulă stabilește două momente alternative de la care prescripția poate începe să curgă, anume, un moment subiectiv, principal, constând în data la care titularul a cunoscut nașterea dreptului la acțiune, precum și un moment obiectiv, subsidiar, constând în data la care, după împrejurări, titularul trebuia să cunoască nașterea dreptului său la acțiune.
Or, raportat la cele de mai sus, #### de Pensii Sectorială a M.A.I. a cunoscut nașterea dreptului la acțiune la data emiterii deciziei de actualizarea pensiei militare de stat, conform metodologiei de calcul a Curții de Conturi a României, respectiv data de 25.06.2024.
În acest sens, din analiza cadrului legal incident, a doctrinei și a practicii în domeniu, #### de Pensii Sectorială a M.A.I. emite decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit pe întreaga perioadă pentru care s-a stabilit paguba, termenul de prescripție nefiind împlinit.
În subsidiar, în măsura în care se va trece peste apărările de mai sus, pârâta a învederat instanței faptul că, potrivit art. 2537 alin. (l) pct. 2 din Cod civil, prescripția se întrerupe: prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare.
Prin urmare, ca efect al promovării cererii ce a făcut obiectul dosarului nr. ####/2/2020* , a fost întrerupt termenul de prescripție în ceea ce privește situația reclamantului privind debitul principal (recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat).
În contextul celor expuse mai sus, reiese în mod cert faptul că instituția pârâtă a procedat în mod corect și legal la emiterea Deciziei privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, respectând întocmai prevederile legale în vigoare și a metodologiei de calcul a Curții de Conturi a României, stabilită prin Decizia XII/5/2020.
#### de considerentele arătate, pârâta a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ, respectiv decizia de recuperarea a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat formulată de reclamant, ca neîntemeiată și nefondată.
În drept, pârâta a invocat prevederile art. 205-208 Cod de procedură civilă.
În probațiune, în conformitate cu solicitarea dumneavoastră formulată în dosarul civil mai sus menționat, pârâta a comunicat în copie certificată pentru conformitate cu originalul, actul administrativ atacat, împreună cu întreaga documentație ce a stat la baza emiterii acesteia.
În conformitate art. 223 coroborat cu prevederile art. 411 alin. (1), pct. 2 din C. proc .civ. pârâta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
În temeiul art. 451 C. pr. civ., pârâta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va analiza cu prioritate excepția de necompetență materială procesuală a Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului ####, excepție invocată din oficiu.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului #### - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 26.07.2024 sub dosar nr. ####/95/2024, reclamantul ###### #######, în contradictoriu cu pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. ##########.06.2024.
Cererea de suspendare a fost formulată în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, dispoziții legale potrivit cărora:
„ (1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile prevederilor art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a conţinutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acţiunii în suspendare şi dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluţionat, instanţa învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare şi va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. #### suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept şi fără nicio formalitate.”
Determinarea instanței competente să soluționeze cauza în primă instanță poate fi făcută doar raportat la obiectul si la cauza cererii de chemare în judecată, care au fost stabilite de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, în baza principiului disponibilitătii. Denumirea de către reclamant a cererii de chemare în judecată ca fiind „suspendare executare act administrativ” nu este de natură să determine competența de soluționare a cererii în primă instanță, dată fiind împrejurarea că normele generale de competentă în materie procesual civilă instituie criterii legate de obiectul cererilor si de calitatea părtilor pentru stabilirea instantei competente, iar nu criterii legate de denumirea dată de parte unei cereri.
Mai mult, din interpretarea dispozițiilor legale menționate anterior rezultă că instanța competentă să soluționeze în primă instanță cererea de suspendare este instanța competentă să soluționeze în primă instanță cererea având ca obiect anularea totală sau parțială a actului atacat.
Sub aspectul competenței primei instanțe în a soluționa cererea, tribunalul reține că reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ cu o cerere prin care acesta urmărește valorificarea unor drepturi de asigurări sociale, obiectul acțiunii constituindu-l suspendarea executării unei decizii privind recuperarea sumelor presupus a fi încasate necuvenit, cu titlu de prestații de asigurări sociale( pensie militară de stat).
Așadar, în condițiile în care reclamantul prin cererea de chemare în judecată urmărește soluționarea unui litigiu, susținând că i-a fost afectat dreptul la pensie, în ceea ce privește stabilirea competenței de soluționare a cauzei au întâietate regulile de procedură stabilite prin legile speciale, în acest sens fiind relevant şi conținutul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, teza finală.
În conformitate cu dispozițiile art.100-102 din Legea nr. 223/2015, jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel, litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii soluționându-se în primă instanță de tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
Conform art. 104 din acelaşi act normativ, prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare( la data sesizării instanței această lege fiind abrogată prin Legea nr. 304/2022).
Potrivit art. 95 pct. 4 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 40 alin 3 din Legea nr. 304/2022,competenţa de soluționare a litigiilor referitoare la drepturile de asigurări sociale ( inclusiv cele referitoare la cuantumul pensiei militare de serviciu) sunt de competența în primă instanță a tribunalului, prin secția sau completul specializat în soluționarea litigiilor de asigurări sociale.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepţia necompetenței materiale procesuale a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului ####, invocată din oficiu, şi, având în vedere caracterul absolut al competenţei materiale procesuale, faţă de dispoziţiile art. 129 alin. 2 pct. 2 din Codul procedură civilă, dar şi dispoziţiile art.132 alin.3 C.pr.civ și art. 136 alin. 1 C.pr.civ, va declina competența de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului ####.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite excepţia necompetenţei materiale procesuale a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului ####, invocată de instanță din oficiu.
Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul ###### ####### domiciliat în Târgu-###, #### ######### ########## ### ###, având C.N.P. #############, în contradictoriu cu pârâta #### de Pensii Sectoriala a Ministerul Aferilor Interne, cu sediul Municipiul Bucureşti, #### ###### ########## ### #, sector 4, în favoarea Secţiei Conflicte Muncă şi Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului ####.
Fără cale de atac.
Pronunţată la data de 14 ###### 2024, la Tribunalul ####, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Preşedinte,