Printr-o singura actiune, 15 pensionari militari din Bucuresti au obtinut obligarea CPS a MApN sa calculeze corect impozitul progresiv pe pensiile militare

 Tribunalul a admis si sesizarea CCR pentru neconstitutionalitatea art.101 din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023, cu opinia de neadmitere a exceptiei, dar a respins cerere de suspendare a judecatii pana se pronunta CCR, continuand judecata pentru capatul de cerere vizand aplicarea gresita de catre CPS a impozitarii pensiilor militare.

CPS a MAPN a si declarat apel impotriva sentintei, pe data de 03 07 2024

Sunt tare curios cum a putut CPS a MApN sa motiveze apelul. Modelul de calcul al blondei de la CNPS

Daca unul dintre reclamanti intimatii este cititor al blogului, este rugat sa trimita o copie a Apelului formulat de CPS pe adresa blogului, huhurez2013@gmail.com

 

MOTIVAREA SENTINTEI, de catre Tribunalul Bucuresti

Hotarâre nr. 4275/2024 din 05.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 4e5626697 (https://www.rejust.ro/juris/4e5626697)

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.###### Dosar nr. ####/3/2024 R O M Â N I A TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024 Şedinţa publică de la 05 ##### 2024 â Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamanţii ##### #######, ##### ######-####, ŞIPU ##########, ##### #######, ####### ####, ##### #######, ####### #######, ####### #######, ##### ########, ##### #####, ##### ####, #### ##########, #### ######, ###### ###, ######### #### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenţii impozit Cs.jr. ####### pentru pârâtă solicită respingerea acţiunii, arată că instituţia militară a calculat corect impozitul asupra pensiilor reclamanţilor, în conformitate cu dispoziţiile legeale incidente, respectiv art. 101 C.fiscal aşa cum a fost modificat prin Legea 282/2023. INSTANŢA Asupra cauzei de faţă : Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 4.03.2024 reclamanţii ##### #######, ##### ###### ####, Şipu ##########, ##### #######, ####### ####, ##### #######, ####### #######, ####### #######, ##### ########, ##### #####, ##### ####, #### ##########, #### ######, ###### ### şi ######### #### au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### de Pensii Sectorială a MApN, Ministerul Apărării Naţionale şi cu citarea obligatorie a Consiliului naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei #### de Pensii Sectorială a MApN la restituirea sumelor reţinute cu titlud e impozit din pensia fiecărui reclamant începând cu luna ianuarie 2024, reţineri efectuate cu titlu de impozit în aplicarea art. 101 C.fiscal aşa cum a fost modificat prin Legea 282/2023. Solicită şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal aşa cum acestea au fost modificate prin legea 282/2023 ......... ##### că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: . ##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile militarilor Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată. Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor militare ce a avut ca efect scăderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023. Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 . ##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale. În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat rețineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă. Invocă în acest sens dispoziţiile OG ######## şi Decizia ##/2016 a ÎCCJ şi arată că în opinia sa impozitul progresiv prevăzut de art. 101 C.fiscal are un caracter sancționator Invocă discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public, arătând că militarii sunt sancţionaţi suplimentar pentru partea necontributivă din pensia ce li se cuvine., criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional iar sancţionarea fiind lipsită de o justificare obiectivă. Solicită şi actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflaţie şi acordarea dobânzii legale. Anexează în dovedirea acţiunii înscrisuri. Pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive arătând că sumele reţinute cu titlu de impozit sunt virate la bugetul de stat. Că în ce o priveşte nu este organ fiscal şi invocă prevederile art. 170 C.pr.fiscală Solicită pârâta şi respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale ca inadmisibilă, arătând că anterior Curtea Constituţională a mai fost sesizată cu critici de neconstituţionalitate privind dispoziţii ale Codului fiscal şi ale legilor de modificare ale acestuia şi le-a respins argumentat Pe fondul cauzei arată că instituţia militară a calculat în mod corect impozitul datorat. Anexează în dovedirea acţiunii înscrisuri şi solicită soluţionarea cauzei în lipsă. Ministerul Apărării Naţionale a depus întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive, arătând că nu are nici un fel de atribuţii de stabilirea şi plata pensiilor. Anexează înscrisuri. Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare prin care au arătat că pârâta a aplicat în mod eronat şi dezavantajos pentru ei dispoziţiile legale, deducând suma neimpozabilă de 2000 lei din prima tranşă avută în vedere la calcularea impozitului progresiv iar nu din cuantumul total al pensiei. De asemenea, au arătat reclamanţii că nu este corectă abordarea pârâtei conform cu care pensiile lor nu ar fi unele contributive câtă vreme legea ######## prevede reţinerea unei contribuţii egale cu cota de contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, cu singura diferenţă că în ce priveşte militarii cota de contribuţie se virează la bugetul de stat. La termenul din 5.06.2024 tribunalul a dispus disjungerea cauzei în ce priveşte pe reclamantul ####### #######, cu formarea unui dosar separat. La termenul din 5.06.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale. La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată. Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei #### de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale a fost soluţionată în sensul respingerii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 5.06.2024, fiind admisă excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naţionale. Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele: Reclamantul sunt pensionari militari, drepturile acestora de pensie fiind deschise în baza legii 164/2001, cu excepţia reclamanţilor ####### ####### (ale cărui drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul legii 263/2010, ulterior transformată în pensie militară conform legii 223/2015), #### ##########, ##### ####### şi ##### #### (ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Decretului 214/1977). Pensiile reclamanţilor au fost ulterior indexate şi actualizate în conformitate cu prevederile Legii 223/2015, astfel cum rezultă din deciziile de pensie anexate la dosar În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiilor de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora. În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023. Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului. Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136]. A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”. Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale. Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect. Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanţii faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare În ce priveşte eventuala discriminare a reclamanţilor faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamantul nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, dea lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat. Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de Decretul ######## şi, ulterior, de legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.( Observatie a blogului: Nici pensionarii civili nu au platit CAS pana in aprilie 2001) Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii. Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015). Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamanţii, beneficiari ai unor pensii militare stabilite în baza legislaţiei anterioare abrogării Legii ######## (aşadar fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect. Chiar şi situaţia reclamantului ####### ####### (ale cărui drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul legii 263/2010, la 5.08.2011 – fila 84 dosar) este identică cu a celorlalţi reclamanţi, acesta contribuind la bugetul de pensii doar o perioadă de 8 luni din cei 32 ani reţinuţi ca vechime utilă la pensie. Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantului fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat. Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140]. Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție. Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20). De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat” Aşa stând lucrurile, având în vedere că în mod corect pârâta a apreciat incidente dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, tribunalul urmează a verifica în ce măsură aceasta a aplicat corect dispoziţiile legale incidente. În acest demers, tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art.102 alin 2 lit. c C.fiscal: “pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Rezultă, aşadar, că aplicarea corectă a prevederilor legale sus-citate presupune ca prim pas deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat, se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i) – (iii) ale art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal. Cu titlu de exemplu, în situaţia reclamantului ##### #######, care beneficiază de o pensie militară de stat de 12.586 lei cu începere de la 1.01.2024, conform talonului de pensie anexat la fila 17 dosar, tribunalul reţine că tranşele de impozit progresiv se aplică, după deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei, asupra sumei de 10.586 lei, după cum urmează (având în vedere că salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este 7.567 lei iar salariul mediu net corespunzător acestuia este de 4.426 lei): Asupra sumei de 4.426 lei se aplică un impozit de 10%, rezultând un impozit de 442,6 lei Asupra sumei de 7.567 - 4.427 = 3.140 lei se aplică un impozit de 15%, rezultând un impozit de 471 lei Asupra sumei de 10.586 – 7.567 lei = 1.493 lei se aplică un impozit de 20%, rezultând un impozit de 603,8 lei Rezultă aşadar că impozitul total datorat asupra pensiei reclamantului este de 1517,4 lei. Or din datele prezentate de pârâtă rezultă că aceasta a calculat şi reţinut un impozit în cuantum de 1718 lei asupra pensiei acestui reclamant, calculat prin deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei doar asupra sumei care nu depăşeşte venitul mediu net iar nu asupra întregului cuantum al pensiei. Un asemenea mod de calcul însă nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.

Aşa stând lucrurile, tribunalul urmează a admite acţiunea sub acest aspect şi va obliga pârâta să calculeze impozitul aferent veniturilor din pensie ale reclamanţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei.

Va obliga pârâta la plata către reclamanţi a diferenţelor de impozit reţinute nelegal, retroactiv începând cu 1.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data efectuării reţinerilor la data restituirii efective. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE Admite în parte acţiunea privind pe reclamanţii ##### ####### (#############) domiciliat în Bucureşti, #### ####### ##### ##### ### #, ### ###, ### #, apt. 16, sect. 5, ##### ######-#### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, ##### Rahove4i nr. 305, ### ##, ### #, apt. 7, sect. 5, ŞIPU ########## (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######## ### #, ### ###, ### #, apt. 23, sect. 5, ##### ####### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ############ ### #, ### ###, ### #, apt. 49, sect. 6, ####### #### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######## #### ### ##, ### ####, ### #, apt. 42, sect. 5, ##### ####### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ########## ########### ### ##, ### ##, ### #, apt. 18, sect. 4, ####### ####### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ########### ### ##, ### ####, ### #, apt. 9, sect. 5, ##### ######## (CNP#############) domiciliat în Bucureşti, #### ########## ### #, ### ##, ### #, apt. 23, sect. 4, ##### ##### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti #### ##### ######## ### ##, ### ###, ### #, apt. 80, sect. 5, ##### #### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, Bdul ######## ######## nr. 20, #### #, ### #, apt. 22, sect. 4, #### ########## (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, Bdul Timişoara nr. 29, ### #, ### #, apt. 15, sect. 6, #### ###### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### Botorani nr. 11, ### ###, ### #, apt. 23, sect. 5, ###### ### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######## ### #, ### ###, ### #, apt. 61, sect. 6 şi ######### #### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ##### ### #, ### ###, ### #, apt. 18, sect. 5 şi pe pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ####### ### ##, sect. 6 , expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr. 1-3, sect. 1 Obligă pârâta să calculeze impozitul aferent veniturilor din pensie ale reclamanţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamanţi a diferenţelor de impozit reţinute nelegal, retroactiv începând cu 1.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data efectuării reţinerilor la data restituirii efective. Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ##### ### ###, sect. 5 ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă Respinge acţiunea ca nefondată pentru rest. Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 5.06.2024 Preşedinte,