In lipsa unui act normativ care sa reglementeze aplicarea impozitarii progresive a pensiilor de serviciu, pentru a se evita zeci de mii de procese, CNPP si Casele de Pensii Sectoriale trebuie sa emita noi comunicate privind procedura de impozitare progresiva a pensiilor de serviciu si restituirea din oficiu a diferentelor de impozit retinute in plus, in aplicarea articolelor nr. 100 si 101 din Codul Fiscal.
UPDATE
Fiind o aplicare gresita a L282/2023, nu este nevoie de o modificare a legii și nici de invocarea unei excepții de neconstituționalitate.
Pentru ca nu s-a emis un act normativ de aplicare a impozitarii progresive, nu se poate formula o acțiune în contencios administrativ.
Asa cum am precizat încă din ianuarie, împotriva Caselor Sectoriale plătitoare de drepturi se formulează acțiuni de asigurări sociale în baza art. 100 si urmatoarele din L223/2015, în care se invocă diminuarea drepturilor de pensie prin aplicarea gresita a art. 100 și 101 din Codul Fiscal, în sensul că transele de impozitare nu s-au stabilit după o prealabilă calculare a venitului impozabil din cuantumul pensiei, potrivit art. 100 din Codul Fiscal
Sunt câteva acțiuni deja respinse de către tribunale, pentru ca au fost formulate greșit, invocandu-se doar caracterul discriminatoriu al art. 101, introdus în Codul Fiscal prin L 282/2023, fara sa amintească de încălcarea art. 100, cel cu venitul impozabil dedus prin scaderea sumei de 2000 lei din cuantumul pensiei militare.
Extras
UPDATE
Extras din Motivarea Tribunalului Bucuresti a Sentintei 425/05 06. 2024
"La termenul din 5.06.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei #### de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale a fost soluţionată în sensul respingerii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 5.06.2024, fiind admisă excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naţionale.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul sunt pensionari militari, drepturile acestora de pensie fiind deschise în baza legii 164/2001, cu excepţia reclamanţilor ####### ####### (ale cărui drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul legii 263/2010, ulterior transformată în pensie militară conform legii 223/2015), #### ##########, ##### ####### şi ##### #### (ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Decretului 214/1977).
Pensiile reclamanţilor au fost ulterior indexate şi actualizate în conformitate cu prevederile Legii 223/2015, astfel cum rezultă din deciziile de pensie anexate la dosar
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiilor de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.
Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanţii faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
În ce priveşte eventuala discriminare a reclamanţilor faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamantul nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, dea lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de Decretul ######## şi, ulterior, de legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamanţii, beneficiari ai unor pensii militare stabilite în baza legislaţiei anterioare abrogării Legii ######## (aşadar fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Chiar şi situaţia reclamantului ####### ####### (ale cărui drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul legii 263/2010, la 5.08.2011 – fila 84 dosar) este identică cu a celorlalţi reclamanţi, acesta contribuind la bugetul de pensii doar o perioadă de 8 luni din cei 32 ani reţinuţi ca vechime utilă la pensie.( Instanta nu stie ca Legea nr. 19/2000 prezuma ca toti angajatii au contribuit la fondul de pensii pana la data de 01 01 2001, desi nimeni nu a platit CAS pana la acea data- Nota blogului)
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantului fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că în mod corect pârâta a apreciat incidente dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, tribunalul urmează a verifica în ce măsură aceasta a aplicat corect dispoziţiile legale incidente.
În acest demers, tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art.102 alin 2 lit. c C.fiscal: “pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Rezultă, aşadar, că aplicarea corectă a prevederilor legale sus-citate presupune ca prim pas deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Ulterior, asupra cuantumului rezultat, se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i) – (iii) ale art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal.
Cu titlu de exemplu, în situaţia reclamantului ##### #######, care beneficiază de o pensie militară de stat de 12.586 lei cu începere de la 1.01.2024, conform talonului de pensie anexat la fila 17 dosar, tribunalul reţine că tranşele de impozit progresiv se aplică, după deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei, asupra sumei de 10.586 lei, după cum urmează (având în vedere că salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este 7.567 lei iar salariul mediu net corespunzător acestuia este de 4.426 lei):
Asupra sumei de 4.426 lei se aplică un impozit de 10%, rezultând un impozit de 442,6 lei
Asupra sumei de 7.567 - 4.427 = 3.140 lei se aplică un impozit de 15%, rezultând un impozit de 471 lei
Asupra sumei de 10.586 – 7.567 lei = 1.493 lei se aplică un impozit de 20%, rezultând un impozit de 603,8 lei
Rezultă aşadar că impozitul total datorat asupra pensiei reclamantului este de 1517,4 lei.
Or din datele prezentate de pârâtă rezultă că aceasta a calculat şi reţinut un impozit în cuantum de 1718 lei asupra pensiei acestui reclamant, calculat prin deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei doar asupra sumei care nu depăşeşte venitul mediu net iar nu asupra întregului cuantum al pensiei.
Un asemenea mod de calcul însă nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.
Aşa stând lucrurile, tribunalul urmează a admite acţiunea sub acest aspect şi va obliga pârâta să calculeze impozitul aferent veniturilor din pensie ale reclamanţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei.
Va obliga pârâta la plata către reclamanţi a diferenţelor de impozit reţinute nelegal, retroactiv începând cu 1.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data efectuării reţinerilor la data restituirii efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte acţiunea...."
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 05 ##### 2024
Completul compus din:
PREŞEDINTE ####### #### #######
Asistent judiciar ######## ####### #####
Asistent judiciar ##### #########
Grefier ##### ##########
Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ####### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenţii impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care:
În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat.
La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile
Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 101-102 din legea ######## constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a Secţiei de Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că reclamanta solicită obligarea la calcularea corectă a impozitului datorat asupra pensiei sale şi la restituirea sumelor reţinute nejustificat din pensie, pricina fiind aşadar una de asigurări sociale .
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia netimbrării acţiunii, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că pricina de faţă este una de asigurări sociale, scutită de taxe timbru
În temeiul art. 255-257 C.pr.civ tribunalul încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată proba administrată, cercetarea procesului încheiată şi, faţă de actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre deliberare şi soluţionare.
INSTANŢA
Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. #####/3/2024 la 2.04.2024 reclamanta ##### ####### a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### Sectorială de Pensii a MAI pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la calcularea pensiei prin impozitarea progresivă după scăderea sumei de 2000 lei şi restituirea diferenţelor rezultate, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală
Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea arată în esenţă că are calitatea de pensionar conform deciziei de pensie #########.08.2016 iar începând cu luna ianuarie 2024 cuantumul pensiei sale a fost redus prin interpretarea şi aplicarea greşită a cotelor de impozitare suplimentare prevăzute de art. 101 C.fiscal astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023
##### că în ceea ce o priveşte se încadrează în dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal însă pârâta nu a procedat la deducerea din pensie a sumei de 2000 lei
Solicită soluţionarea cauzei în lipsă.
Anexează în dovedirea acţiunii înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia de necompetenţă materială a Secția a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, arătând că sumele solicitate a fi restituite reprezintă o creanţă fiscală, astfel că în cauză competenţa aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului
Invocă şi excepţia netimbrării acţiunii arătând că sunt incidente dispoziţiile art. 16 lit. B din OUG 80/2013
Pe fond apreciază acţiunea ca nefondată, invocând în esenţă aspecte care nu au legătură cu cererea de chemare în judecată formulată. ##### că a calculat în mod corect impozitul datorat.
Excepţiile invocate de pârâtă prin întâmpinare au fost soluţionate, în sensul respingerii, la termenul din 5.06.2024, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente, tribunalul reţine următoarele:
Reclamanta este beneficiara unei pensii militare de stat stabilite în baza legii 223/2015, astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei de pensie #########.08.2016 (fila 9 dosar)
În conformitate cu dispoziţiile art. 101 alin 2 lit., c C.fiscal, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea 282/2023: „c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”
Din analiza textului de lege anterior citat, tribunalul reţine că anterior stabilirii oricărei cote de impunere, se procedează la deducerea din cuantumul pensiei a sumei de 2000 lei, sumă care reprezintă plafonul neimpozabil.
Asupra părţii din pensie rămase după această deducere, respectiv 4.928 lei se aplică, progresiv, cotele de impunere prevăzute la punctele (i) - (iii) după cum urmează:
Pentru suma de 4.426 lei se aplică o cotă de impunere de 10%, rezultând un impozit în cuantum de 442,6 lei
Pentru suma cuprinsă între 4.427 şi 4.928 lei se aplică o cotă de impunere de 15%, rezultând un impozit în cuantum de 75,15 lei
Rezultă aşadar că impozitul total datorat de reclamantă este în cuantum de 517,75 lei
Din cuprinsul talonului de pensie anexat la fila 10 dosar rezultă că pârâta a calculat şi reţinut din pensia reclamantei un impozit de 1146 lei iar din cuprinsul întâmpinării formulate rezultă că aceasta a procedat la calcularea impozitului fără a deduce, în prealabil, suma de 2000 lei reprezentând plafon neimpozabil.
Astfel, pârâta a dedus suma de 2000 lei doar din partea din pensie mai mică decât venitul salarial mediu net, iar nu din întreaga pensie a reclamantei, procedură de calcul ce contravine dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, care prevede fără echivoc faptul că impozitul progresiv se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei.
Aşa stând lucrurile, tribunalul urmează ca, admiţând acţiunea, să oblige pârâta la calcularea corectă a impozitului datorat asupra pensiei reclamantei, respectiv prin aplicarea cotelor de impozit progresiv doar asupra părţii din pensie care depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei.
Cum prin aplicarea eronată a dispoziţiilor legale pârâta a calculat şi plătit reclamantei drepturi de pensie mai mici decât cele cuvenite, tribunalul urmează a obliga pârâta la plata către reclamantă a diferenţelor de pensie rezultate, retroactiv începând cu data de 1.01.2024 şi până la data calculării corecte a impozitului, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală, calculate de la data scadenţei pentru fiecare drept de pensie în parte şi până la data plăţii efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite acţiunea privind pe reclamant ##### ####### (CNP #############) cu domiciliul ales în Bucureşti, #### ######### ### ##.38, sect. 1 şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ## #, sect. 4
Obligă pârâta la calcularea corectă a impozitului datorat asupra pensiei reclamantei, respectiv prin aplicarea cotelor de impozit progresiv doar asupra părţii din pensie care depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei.
Obligă pârâta pârâta la plata către reclamantă a diferenţelor de pensie rezultate, retroactiv începând cu data de 1.01.2024 şi până la data calculării corecte a impozitului, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală, calculate de la data scadenţei pentru fiecare drept de pensie în parte şi până la data plăţii efective.
Cu apel în 30 zile de la comunicarea, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 5.06.2024
