Powered by Blogger.

Wednesday, December 13, 2023

Ce elemente noi puteau sa intervina astfel incat CCR sa-si reconsidere jurisprudenta in cazul nesolicitarii avivului CL la momentul adoptarii unei ordonante?

20 comments

Pentru a constata modul discretionar in care adopta deciziile noua Curte Constitutionala, condusa de presedintele Marian Enache, public mai jos cateva extrase din Decizia 50 din februarie 2022 prin care a fost declarata neconstitutionala OUG nr. 292/2020 pentru motivul ca Guvernul a solicitat avizul CL cu o intarziere de numai o zi, nu trei zile, cum se va vedea mai jos din documentele publicate de HR, slavita fie-i amintirea, in cazul OUG nr 59/04 08 2017. 

Decizia nr. 50/2022 este in acord cu jurisprudenta CCR exprimata in alte decizii anterioare, cum ar fi  Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009,  Decizia nr.304 din 4 mai 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020,  sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020.

Sa vedem ce silogisme va inventa CCR in Motivarea deciziei luate ieri, pentru respingere exceptiilor extrinseci formulate in cazul OUG 59/2017 si pentru a se lepada de considerentele exprimate in Motivarea Deciziei 50/2022:

"48......Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020. 

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență."


Anul trecut au fost si useri care au difuzat pe blog pozitia oficioasa potrivit careia intarzierea solicitarii avizului a fost acoperita prin introducerea in documentul publicat in MO, pe 07 08 2017, a observatiilor Consiliului Legislativ. Asa s-a intamplat, dar este foarte grav. Singurul care putea completa textul ordonantei era Guvernul in sedinta. Or, intre 04  si 08 august 2017 nu a mai fost nicio sedinta de guvern. 

Cine a completat OUG nr. 59/2017, domnule Marian Enache? Prin decizia data, dvs ati lasat nesanctionate asemenea ilegalitati.




Documente de pe site-ul Consiliului Legislativ care confirmă nerespectarea procedurii în adoptarea OUG nr. 59/2017 și 57/2017

    
 52 COMMENTS

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu îna


inte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?


Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.
Iată dovada!

Tot in ziua de 04 08 august 2017, Guvernul a mai adoptat si OUG nr. 56/2017 de completare a L 152/2017, prin care au fost majorate si salariile de funcție ale politistilor cu 10%. In mod corect, avizul s-a solicitat pe data de 04 08  si tot pe 04 08 adresa a fost inregistrata la Consiliul Legislativ.




20 comments:

Claudiu Marin said...

Mihai Radu
18:47 (acum 1 oră)
către eu

Conform LEGII nr. 73 din 3 noiembrie 1993 (*republicată*)pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, la art. 4 alin.(3) este prevăzut un termen în funcție de tipul proiectului de act legislativ destinat pentru avizare, astfel: „Articolul 4
(1) Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător.
(2) Avizul este consultativ.
(3) Avizul va fi dat înăuntrul termenului solicitat de Guvern, care nu poate fi mai mic de 10 zile în cazul proiectelor cu procedură obișnuită și de 2 zile în cazul celor cu procedură de urgență. Pentru ordonanțele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, republicată, termenul este de 24 de ore.”
Părerea mea este că Consiliul Legislativ trebuia să aibă înregistrat proiectul OUG 59/2017 cu minim 24 de ore înainte de a-l aviza.
Radu Mihai

Raspuns
Daca cititi DEcizia CCR nr. 50/2022. sunt mult mai bine explicate termenele de sesizare a CL si de acordarea avizului.
Adresele de sesizare trebuiau sa plece pe 04 08 de la SGG, asa cum au plecat pentru oUG nr 56/2017.
Ceva s-a intamplat cu adoptarea oug 57 si 59 in timpul sedintei daca ele n-au fost trimise spre aviz la CL, odata cu OUG 56 in aceeasi adresa cu nr.182 din 04 08 2017.

Claudiu Marin said...

Budeanu Viorel
19:27 (acum 1 oră)
către eu

Despre AM sau MA, protagonistul Dosarului 3285D/2019 nu se poate afla nimic. Nici de pe Portalul Tribunalului Vrancea, nici din cartea de telefoan cum era pe timpuri „Pagini Aurii”, nimic. Totul este la SECRET. De ce oare ? Întâi a fost în categoria celor 69, apoi CCR l-a separat (o fi avut vreun virus), pe 12.12.2023 l-a adus din nou în colectiv (CAP), pe ceilalți 68 îi trimite la plimbare iar Vrancea rămâne deocamdată în cărți până mâine. Curios, nu ?

Claudiu Marin said...

@ Budeanu
Dosarul lui Andreiu Manea nr. 3285D din Vrancea, dosar de instanta cu nr. 1147/19/2919 nu a fost niciodata conexat cu cel 68 de dosare. A fost dezbatut dupa cele 68 dosare si cand s-a intamplat sa fie amanat in aceleasi sedinte pentru pronuntare a fost mentionat separat.
ESte un adevarat mister ce s-a intamplat cu dosarul in instante.
Apar numai niste insemnari lapidare cand se da cautare pe portal.
Reclamantul s-a judecat cu IPJ Vrancea si cu CPS a MAI. Comunicarea cu instantele se facea prin Casa de Avocatura Andreiu.

Claudiu Marin said...

Camaradul
a spus

Deci inteleg ca la momentul adoptarii nu s-a solicitat avizul CL, insa la momentul publicarii in MO, observatiile primite de la CL au fost inserate in textul publicat in MO?

Referitor la adoptarea OUG 59/2017, au ramas 2 puncte slabe care privesc procedura de adoptare si pe care trebuie continuata lupta (suntem militari):

1. Interdictia totala si neconditionata prevazuta de art.115 alin.6 din Constitutie (OUG nu pot afecta drepturi si libertati fundamentale). Pensia este un drept fundamental prevazut de art.47 din Constitutie, drept care se exercita in conditiile LEGII (act juridic emis de Parlament).

2. OUG 59/2017 nu a fost aprobata de Parlament printr-o lege de aprobare, fapt ce contravine art.61 alin.1 din Constitutie (Parlamentul este UNICA autoritate legiuitoare a tarii). Orice OUG emis de Guvern trebuie aprobata de Parlament, care are ultimul cuvant.

Camaradul

Da, conform jurisprudentei CCR in toate deciziile mentionate in topic, chiar daca au intercalat(cine, curierul, sau cei de la MO?) observatiile in textul publicat in MO, neconstitutionalitatea ramane.
Poate domnul politist de la Vrancea a invocat art. 115 alin(6) si avem maine surpriza sa cada numai Art. VII, nu intreaga ordonanta.
Mai baga si d-ta carbuni pe la CCr sa accelereze punerea in dezbatere a exceptiei ridicate, respectiv Guvernul si-a depasit competentele prin afectarea unui drept prin ordonanta de urgenta, art. 115 alin (6)
Cat priveste aprobarea ordonantelor de catre Parlament, aceasta nu a fost invocata niciodata la CCR, in schimb a si fost motiv de neconstitutionalitate, nedepunerea ordonantei la Parlament inainte de publicarea in MO, astfel incat Parlamentul sa fie convocat pentru introducerea ordonantei in procedurile parlamentare. de legi

Claudiu Marin said...


Camaradul
La adresele trimise de CCR pentru pdv. nu au raspuns nici Avocatul poporului, nici Primul-ministru, ori Presedintele Senatului/Camerei Deputatilor.

La mine, judecatorul-raportor la CCR e Dimitrie Bogdan-Licu.
Inca nu am primit vreo citatie sau adresa.
Daca dosarul colegului Bogdan Serbanoiu, 1801D, inregistrat in 2021, a fost "solutionat" in 2023 (deci in 2 ani), pastrand acelasi termen rezulta ca la mine dosarul va fi dezbatut in 2024 (fiind inregistrat la CCR in 2022).

Anul 2024 e aproape, e dupa colt. Poate mai sunt si alti colegi la rand si ar fi bine sa avem cat mai multi colegi care nu doar stau pe margine si se uita sau asteapta sa rezolve altii treaba, ci actioneaza.

O batalie pierduta nu inseamna nimic. Lupta trebuie sa continue!
Imi plac oamenii care spun ce gandesc dar si mai mult ii apreciez pe cei care fac ceea ce spun.

Camaradul!

Claudiu Marin said...

Ca urmare a amanarilor nesfarsite in pronuntarea asupra exceptiei extrinswce a OUG 59/2017, la CCR s-au inregistrat pana in prezent cca 1000 de dosare. Exceptiile au fost ridicate pentru a fi pendinte cu previzibila admitere in cele 68 de dosare, avand in vedere jurisprudenta CCR in materie.
Trebuie stopata avalansa de sesizari atat de pensionarii militari cat si de catre instante care nu ar trebuie sa mai sesizeze CCR cu exceptii care au acelasi obiect cu dosarele respinse pe 12 12 2023.
Mai ramane in picioare incalcarea de catre Guvern a dispozitiei constitutionale din art. 115 alin(6), afectarea cuantumului pensiei militare prin eliminarea sau micsorarea unor operatiuni reglementate de lege, care mentineau puterea ei de cumparare, ca actuallizarea si indexarea, prin ordonanta de urgenta.Doar Parlamentul poate sa modifice sau sa elimine acele dispozitii de lege privind actualizarea si indexarea cuantumului pensiilor in plata.

Claudiu Marin said...

Budeanu Viorel
12:02 (acum 1 oră)
către eu

1. Pentru Camaradul.

Guvernul, Senatul, Camera Deputaților sau Avocatul Poporului își mai pot spune punctul de vedere prin reprezentanți în ziua în care este stabilită ședința.

2. Dacă întradevăr sunt aproximativ 1.000 de dosare, atunci înseamnă că vor ajunge în dezbatere la alegerile din 2028. Volumul de muncă este extrem de mare.

Raspuns
Cred ca mai sunt inca o mie pe drum.
Vor fi comasate toate intr-o singura decizie.

Claudiu Marin said...

Do ut Des”! Dă-mi, dacă vrei să își dau și eu!
Mesaje primite

TANASE DOREL
14:24 (acum 13 minute)
către eu

Perioada de tatonări și de șicane între cele două tabere ( magistrați versus legislativ ) nu s-a terminat!

Se află în prelungiri..., dictate de cabina VAR a CCR!

Iată, dacă mai era cazul, încă o mostră de tupeu și nesimțire cu aplicarea dublei măsuri!

Ceea ce susțineți pe blog, nu de ieri de azi, cu atâtea argumente juridice pertinente, nu au niciun fel de relevanță la înaltele porți ale celor două tabere!

Nu îi influențează cu nimic, nu le produc niciun fel de emoție, nu le trezește niciun sentiment de vinovăție relativ la REACTUALIZAREA, RECALCULAREA pensiilor militare.

Se feresc ca dracul de tămâie când aud așa ceva!

”Ce treabă ai d-ta cu noua lege a pensiilor din sistemul public dacă în lunga dezbatere care a avut loc în acest an pentru Legea nr. 268 privind pensiile de serviciu nu te-ai numărat printre cei care doresc ca la ajungerea la limita de vârstă pensia d-tale militară să fie calculată și în puncte de pensie?” (6 decembrie 2023 la 17:40)



Eu mi-am dorit asta!

Probabil că nu mi-am dorit îndeajuns!

Nu mă pricep la legislație, proceduri..., îi apreciez pe cei care le mai dau de lucru magistraților de la diferite eșaloane!

Dar, se vede de la o poștă că cele două tabere ( chiar dacă nu se iubesc ) acționează printr-o cooperare strânsă, în propriile interese.

Nicidecum al militarilor, petiționarilor!

Doar pentru unii se poate!

Și au și justificări!

Fără nicio jenă!

Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție (cursdeguvernare.ro)

Claudiu Marin said...

Camaradul

Dl. Claudiu Marin,

CCR chiar subliniaza in Decizia 872/25.06.2010 ca:

“dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale” (extras din Decizia CCR nr.872 din 25 iunie 2010, Publicată în M.Of. nr.433 din 28.06.2010).

Adica interdictia prevazuta la art.115 alin.6 din Constitutie este incidenta/aplicabila, fiind afectat dreptul la pensie in sens negativ prin restrangeri dictate de OUG si nu prin LEGE.

Camaradul

Claudiu Marin said...

Budeanu Viorel
19:30 (acum 1 oră)
către eu

O întrebare de interes pentru pensionarii militari. A văzut / citit cineva vreun comunicat de presă dat de CPS a MAp.N în care se precizează că dacă nu intervin alte modificări / ordine, indexarea va fi de 13,8% ? Întreb acest lucru pentru că la nivel de zvon, se spune că indexarea va fi doar de 5%. Având în vedere că prin exprimarea că „dacă nu intervin alte modificări / ordine” (deci, probabil aceste calcule există), s-ar putea ca actualul guvern să ne faulteze rău de tot.

Raspuns
Nu este un comunicat ci este raspunsul normal pe care-l primeste oricare pensionar daca pune intrebare pe adresa de e-mail a case de pensii.
Este si pe blog in dreapta sus, daca erai atent.
Casa de pensii aplica art. 59 din L 223 daca pana la 31 12 2023 acel articol nu este modificat in defavoarea pensionarilor tot prin lege, nu prin ordonanta de urgenta.
Credeam ca esti interesat de solutia de azi in dosarul de la Vrancea.

Claudiu Marin said...

Dragos ONCICA
21:48 (acum 1 oră)
către eu

Dl. Claudiu Marin,

Ce m-a surprins neplacut (ca sa ma exprim elegant) este ca dosarul politistului din Vrancea zace de cca.4 ani in nelucrare (dosarul nr. 3285D este inregistrat la CCR din 2019).

Unde l-au tinut pana acum si de ce? Au dormit pe ei?

Asta e accesul la justitie (solutionarea cauzelor) intr-un termen rezonabil subliniat in mai multe decizii CJUE? Ce stat de drept e asta?

Azi 14.12.2023, ora 21,47, inca nu exista o decizie pe portalul CCR. Incredibil! Dupa 4 ani de asteptare, justitie de toata jena!

Camaradul

Raspuns
CCR este autoritate independenta si nu face parte din autoritatea judecatoreasca.
La incheierea zile nu avem vreun comunicat ca s-ar fi admis vreo exceptie in cele peste 200 de dosare dezbatute sau aflate in pronuntare. Nici-o operatiune pe site privind solutiile date. NIci amanari de pronuntari nu am vazut.

Claudiu Marin said...

B V
22:01 (acum 1 oră)
către eu

Domnule Claudiu. Uneori mai am și orbul găinilor.

Legat de Potgoriile Vrancei, după cum v-am mai spus, totul este la SECRET înainte de sărbători.

Claudiu Marin said...

Au fost respinse si exceptiile ridicate in dosarul de la Vrancea, Dosar nr. 3285D/2019 prin decizia nr 761/ 14 12 2023

Claudiu Marin said...

serbanoiu bogdan
17:12 (acum 3 ore)
către eu

Se pare ca subiectul pe OUG.59 ,a fost transat definitiv de INJUSTITIE ,le doresc succes celorlalti care au inca dosare la CCR ,dar dupa cate se pare sansele sunt nule .Asadar nu mai putem face mare lucru..................Amin .
Sarbatori cu bine tuturor .

Raspuns.
Posibil, dar numai in ce priveste exceptia extrinseca motivata pe art. 79 din Constitutie, dar tare cred ca motivarea deciziei CCR va lasa o cat de cat de mica portita de a continua atacul prin alte exceptii extrinseci, pentru ca ii va fi destul de greu domnului Enache sa faca negru din alb, alba fiind jurisprudenta anterioara a CCR in cazuri asemanatoare de incalcare a procedurii de adoptare a ordonantelor de urgenta.
Plus ca raman, cu serioase sanse de admitere, exceptiile de tipul celor de care avem la cunostinta de la Camaradul, dar si de la alti pensionari care au invocat incalcarea art. 115. alin(6),adica Guvernul si-a depasit competenta de a legifera impotriva legii care reglementase actualizarea si indexarea pensiilor militare. Numai Parlamentul prin lege, de tipul Legii nr. 282/2023, poate elimina actualizarea sau poate micsora indexarea.

Claudiu Marin said...


Stelian Palagheanu
19:24 (acum 3 ore)
către eu

.........DE UNDE A ȘTIUT PORTARUL
CA EU SUNT OMUL CU AMARAUL ,
M A CUNOSCUT DUPĂ PARFUM
MIROS DE CEARĂ ȘI DE FUM ....

Asa cum am spus și polițistul din Vrancea va pierde.
ACUM AM MAI RAMAS , EU CARE VOI ÎNTOARCE DECIZIILE CCR.
DAR NU VOR MAI AJUTA PE NIMENI INTRUCAT LEGEA 282 VA INTRA IN VIGUOAE DE LA 01.01.2024. IAR NIMENI NU MAI ARE TREABA CU ART.60 NEMODIFICAT , DECAT CEI CARE AU DISARE PENDINTE PE ROL

Claudiu Marin said...


Budeanu Viorel
22:34 (acum 36 de minute)
către eu

Nu știu cine și ce dosare mai sunt la CCR însă, eu cred și sper ca dosarul meu și încă unul care este identic formulat, să le dea peste cap toate angajamentele luate de către cei 9 pitici față de Alba ca Zăpada. Ei cu mânuța lor au scris în Decizia nr. 313/2022:

17. În ceea ce priveşte pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcţie de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordării dreptului de pensie, sunt relevante considerentele de principiu ale Curţii prin care aceasta a arătat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit şi acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept.

Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiaşi principiu tempus regit actum (TEMPUS REGIT ACTUM), astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. În anul 2016 eu eram TEMPUS REGIT ACTUM nea Ene de la Iași.

18. Cu referire la noile reglementări ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 - criticate în prezenta cauză - Curtea a arătat că acestea pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea acestora în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege (DECI, nea Ene. TREBUIE PREVĂZUT ÎN MOD EXPRES DE LEGE ȘI NU DE OUG).

Așa că, cei 9 negri mititei, trebuie să revină cu picioarele pe pământ și să gândească cu capul de pe umeri.


Raspuns
Da, actualizarile si indexarile puteau fi eliminate sau micsorate dar numai prin lege adoptrata de Parlament. Exprimarea curenta"conform legii" se refera atat la legi cat si la ordonante.

Claudiu Marin said...

Camaradul
00:55 (acum 7 ore)
către eu

Dl. Claudiu Marin,

Pe langa cele 2 aspecte sensibile (puncte slabe) la care m-am referit anterior (interdictia art. 115 alin.6 privind OUG si incalcarea art.61 alin.1 din Constitutie) mai este si un tratament discriminator interzis de art.16 alin.1 si 2 din Constitutie, tratament instituit de Decizia 16 a ICCJ, pe care l-am criticat in dosar si care se manifesta pe 2 paliere, astfel:

1)Primul palier il constituie tratamentul diferit al justitiabililor militari cu drept de pensie de dinainte si de dupa emiterea OUG 59/2017, prin care cetateni aflati in situatii similare au beneficiat de drepturi diferite/aplicate diferit, in sensul ca unii au beneficiat efectiv, pana la aparitia OUG 59/2017, de dreptul prevazut de art. 11 din L80/1995, in timp ce altii ca si subsemnatul (militarii pensionati dupa intrarea in vigoare a OUG 59/2017, pentru care la fel era incident art. 11 din L80/1995, conform principiului Tempus Regit Actum) nu au mai beneficiat efectiv de prevederile art.11 din L80/1995, desi art. 11 din L80/1995 este in vigoare in aceeasi forma, cu acelasi continut si sens, ca si inainte de aparitia OUG 59/2017. Atat textul OUG 59/2017 cat si Legea 223/2015 nu contin prevederi exprese privind reglementarea (anularea ori suspendarea) beneficiului prevazut de art.11 din L80/1995.

Astfel, acest tratament diferit/discriminator nu este intemeiat pe vreo schimbare/modificare a Legii aplicabile (in speta L80/1995, art. 11), ci pur si simplu pe o interpretare „prin analogie” efectuata de onor Curtea Suprema in Decizia nr. 16/2021, fara existenta unui text normativ expres edictat de Puterea legiuitoare si publicat in Monitorul Oficial.

Am aratat in topicul "Din nou despre regimul juridic al OMM" ca sensul de aplicare dat de legiuitor, valabil si in prezent, al acestui beneficiu dat de art.11 din L80/1995 este la pensia incasata efectiv (adica la pensia neta), in anul 1995 nu existau notiunile de pensie bruta/cuantumul pensiei brute. TEMPUS REGIT ACTUM, trebuie respectat!


2)Al doilea palier priveste tratamentul discriminator al actelor normative, in ceea ce priveste efectele obligatorii ale acestora asupra unor justitiabili vizati. Astfel, in timp ce majoritatea actelor normative produc efecte juridice numai dupa adoptarea lor printr-o procedura completa, altele de tipul OUG 59/2017 produc efecte similare fara a parcurge procedura completa. Este evident ca, dat fiind caracterul de urgenta al acestor acte nomative (OUG-urile adoptate de Guvern in situatii exceptionale) legiuitorul constituant a prevazut ca acestea sa produca efecte juridice imediat de la publicarea lor in MO, dar numai pentru un interval de timp limitat (un termen rezonabil), in care Parlamentul sa vina si sa cenzureze acest act emis de Guvern.

In niciun caz, termenul de peste 6 ani din prezent, nu poate fi considerat termen rezonabil. Acest termen nefiind efectiv reglementat in Constitutie, revine in sarcina exclusiva a Curtii Constitutionale sa aprecieze care ar fi acesta, desigur prin analogie cu celelalte termene definite in Constitutie si in acord cu caracterul de urgenta al OUG 59/2017.

Raspuns

PLx 310/2017 a avut Raport de respingere a OUG 59/2010,dar sistemul militar a reactionat prin interpusii sai din Camera Deputatilor care au retrimis de cateva ori raportul la Comisie, pana cand Solomon a inteles ca trebuie sa intocmeasca un raport de admitere. Nici acum nu i-a venit randul la dezbateri Zace de aproape 4 ani pe ordinea de zi

Claudiu Marin said...

Camaradul
19 dec. 2023, 18:39 (acum 13 ore)
către eu

Dl. Claudiu Marin,

Parlamentul prin inactiunea/pasivitatea sa are drept consecinta lipsirea de efecte juridice a OUG 59/2017 la un control de constitutionalitate solicitat (CCR nu se sesizeaza din oficiu). Este inacceptabil a se admite ca Guvernul poate legifera „sine die", fara un control riguros si intr-un termen rezonabil din partea unicului legiuitor consacrat prin Constitutie.

Cat priveste notiunea de „termen rezonabil", pentru identitate de ratiune, daca Curtea Suprema (ICCJ) foloseste excesiv si abuziv „analogia” ca ”mijloc de demonstratie”, atunci tot prin analogie/comparatie instanta de contencios constitutional va observa ce se intampla cu o lege sau articol de lege care este gasit ca neconstitutional si pentru care Parlamentul isi permite luxul de a sta in pasivitate un termen mai mare de 45 zile. Ei bine, in acesta situatie, articolul de lege sau Legea gasit/gasita ca neconstitutional/neconstitutionala isi inceteaza efectele, practic norma, actul normativ respectiv iese din vigoare.


Daca asa stau lucrurile cu un act normativ emis de Parlament, care este un act normativ de rang superior oricarui act normativ emis de Guvern (nota bene: „Legea” este un act juridic superior oricarui act juridic emis de Guvern), atunci printr-un rationament de tip ”a fortiori”, actul normativ emis de Guvern (OUG 59/2017), care trebuia obligatoriu sa fie cenzurat de Parlament si nu a fost cenzurat nici pana in prezent, urmeaza a iesi din vigoare intr-un termen similar, adica de cel mult 45 zile, de la nasterea dreptului la actiune a Parlamentului, mai exact de la publicarea OUG 59/2017 in MO.


Termenul de peste 6 ani de la adoptarea OUG 59/2017 nu reprezinta cu siguranta un termen rezonabil, depasind cu mult, termenul general de prescriptie de 3 ani din Dreptul civil, pe cel de prescriptie special din Dreptul fiscal (de 5 ani) si chiar durata intregului mandat (4 ani) al oricarui Parlament ales.

Mai mult, chiar in preambulul OUG 59/2017 aflam ca premisele care au stat la baza emiterii acestui act normativ a fost programul de guvernare 2017-2020. Cu alte cuvinte, valabilitatea acestui act normativ a fost delimitata in timp, avand ca reper un anume program de guvernare, perioada in care ar fi trebuit sa fie cenzurat de Parlament.

In prezent ne aflam in alt program de guvernare, cu alte prioritati si cerinte etc.

Camaradul

Claudiu Marin said...

Stelian Palagheanu
mar., 19 dec., 23:19 (acum 14 ore)
către eu

camarad
ce nu ai înțeles ???
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti și, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Oricum nu am OMM , și sunt pensionat inainte de 2017.

Acel principiu trebuie înțeles ca atare nu cum vrem sa-l interpretăm .

O SINGURA NELĂMURIRE AM CAMARAD , DE CE NU TE-AI DUS ÎN FATA CCR SI SA LE SPUI TOT CE STII ÎN FAȚĂ ?????

DE CE ??????

Claudiu Marin said...

Preambul al unei actiuni in contencios administrativ impotriva dispozitiilor de ordonanta de urgenta

Subsemnatul........


in contradictoriu cu
Guvernul Romaniei, Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti, cod postal
011791, formulez:

1. Actiune in contencios administrativ, procedura speciala
potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004, pentru acordarea de
despagubiri pentru prejudiciile cauzate, incepand cu 01 01 2018,
prin dispozițiile de ordonanta care au diminuat indexarea pensiilor
militare si au eliminat actualizarea pensiilor militare, respectiv prin
OUG nr.59/2017, art. VII pct. 2 si 3, si OUG nr. 114/2018, art.
84.pct 1 alin(1) si pct, 2
2. In subsidiar, solicit sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu
exceptile de neconstitutionalitate a dispozitiilor de ordonanta
mentionate mai sus care au incalcat articolele nr. 61, alin.(1),
Parlamentul este unica autoritate legiuitoare in Romania, si nr.
115 alin.(6) din Constitutia Romaniei, ordonantele de urgenta nu
pot afecta drepturile constitutionale