Celeritate dubioasa: un dosar bizar al Tribunalului Vrancea a repus in plata pensiile fostilor parlamentari, nu si pe cele ale actualilor sau viitorilor parlamentari

 La data de 04 august 2023, trei fosti parlamentari din Judetul Vrancea, din care doi din primul parlament post-comunist, au dat in judecata Secretariatul Camerei Deputatilor, solicitand anularea Ordinului prin care se dispusese incetarea platii pensiilor de parlamentar.

Actiunea a fost respinsa de Tribunal prin Hotararea nr. 435/21 09 2023, din documente nerezultand ca s-a formulat vreo exceptie la CCR sau ca s-a declarat apel.  

Cu toate acestea pe data 28 09 2023, la numai o saptamana dupa pronuntarea Tribunalului, se inregistreaza la CCR Dosarul nr.  2382/2023 avand ca obiect Exceptii privind Legea nr. 192/2023, publicata in MO nr, 587 din 28 iunie 2023. 

Avocatul Mocanu se lauda azi in presa ca a formulat ulterior exceptia. Oare cand, daca nu a formulat apel? 

Si mai straniu este ca dosarul 2382D/2023 a intrat in dezbatere in sedinta CCR din 21 noiembrie.  A fost amanata pronuntarea pentru 28 11 2023, cand exceptiile au fost admise.  

Cum este posibil domnule presedinte Marian Enache sa faceti asemenea discriminari, cand exceptiile ridicate de militari privind neconstitutionalitatea unei ordonante de urgenta, OUG nr. 59/2017, zac de 4 ani  in nelucrare, iar 68 dintre ele sunt amanate la pronuntare de un an de zile? 

Cum si cu ce ocazie a fost formulata Incheierea Tribunalului Vrancea de sesizare a CCR?

COMUNICAT DE PRESĂ, 28 noiembrie 2023

I. În ședința din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

– Cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și 3, și cu majoritate de voturi în privința pct.2,

1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023.

2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituționale.

3. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă.

În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.

În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.

Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea  dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.