Desi la paragraful 31 al deciziei, CCR enumera art. 115 alin. (6) din Constitutie printre articolele indicate de catre petenti a fi fost incalcate prin OUG 59/2017, in continuare nu ofera nicio motivare de ce a respins criticile aduse art. VII pct. 3 din ordonanta, dispozitie de ordonanta care a eliminat actualizarea pensiilor militare, un drept constitutiv al dreptului de pensie acordat in baza unei legi.
Articolul 115 alin. (6) interzice Guvernului sa afecteze prin ordonante un drept reglementat primar printr-o lege, indiferent ca legea este organica sau ordinară.
Art. 115 din Constituție,
"6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."
In rezumat, potrivit art. 115 din Constitutie, Guvernul nu poate reglementa prin ordonante simple in domeniul legilor organice, iar prin ordonante de urgenta nu poate afecta drepturi prevazute de Constitutie.
Sa ia aminte si rezervistii sa nu mai ridice la fileu, prin criticile formulate, pentru judecatorii CCR care se fac ca nu inteleg adevaratul obiect al exceptiei de neconsitutionalitate.
Criticile nu privesc noile texte introduse de OUG nr. 59/2017 art. VII pct. 3, ci eliminarea actualizarii pensiilor militare, drept acordat de lege adoptata de Parlament.
Prin prisma art. 115 alin (6) din Constitutie, sunt neconstitutionale multe din prevederile art. 40 din OUG nr. 57/2015 si ale OUG nr. 59/2017.
Inca o data invit cititorii sa citeasca documentarul magistratului asistent al CCR, domnul Benke Karoly, privid limitele legiferarii prin ordonante de urgenta.
Documentar distrugător de ordonanțe de guvern date cu încălcarea delegării constituționale din art. 115
DECIZIA nr. 300 din 25 mai 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1.CURTEA,
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de autorii excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:29. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.30. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, potrivit cărora: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...]3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.31. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 47 alin. (1) și (2) privind dreptul la pensie, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 102 alin. (1) și (2) privind rolul și structura Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) referitor la condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, ale Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, precum și ale Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.32. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași prevederi din Constituție și din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauză.33. Astfel, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă ce privesc încălcarea prevederilor constituționale referitoare la emiterea ordonanțelor de urgență ale Guvernului, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, a reținut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.34. Față de critica referitoare la reglementarea materiei privind pensiile militare de serviciu prin dispozițiile unei ordonanțe de urgență a Guvernului, Curtea, prin Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23, a reținut că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. Or, prevederile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituție, potrivit cărora „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice. Așa fiind, Curtea a apreciat că aspectele de neconstituționalitate extrinsecă invocate sunt lipsite de susținere.35. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă aduse dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea, prin Decizia nr. 313 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 15 iulie 2022, paragraful 16 și următoarele, a reținut, în esență, că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, a reținut că principiul potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul este o reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.36. Cu referire la modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a arătat că această modificare poate să fie avantajoasă sau chiar dezavantajoasă pentru beneficiarii de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea acestora în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.37. În ceea ce privește pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcție de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordării dreptului de pensie, Curtea a amintit că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit și acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept.38. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea, prin Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, antereferită, a constatat că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu contravin prevederilor art. 16, ale art. 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece se aplică nediferențiat tuturor persoanelor cărora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie în perioada de acțiune a acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime așteptări și, cu atât mai puțin, ale unui bun câștigat, și nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere și stabilire a legiuitorului. Dat fiind că aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție.39. Prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, antereferită, paragraful 31, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul juridic discriminatoriu căruia îi sunt supuși militarii în raport cu magistrații, a reținut că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii de serviciu. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularitățile acestor profesii. În acest sens, Curtea a amintit, cu titlu de exemplu, cele reținute anterior prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților. Prin urmare, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la egalitatea de tratament, întrucât, așa cum s-a reținut și prin Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când părțile se află în situații identice sau egale, care impun și justifică instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit.40. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile pronunțate în deciziile mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.41. Cât privește criticile formulate în cauză privind existența unor deficiențe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, al coerenței, al clarității, al previzibilității, de natură să determine încălcarea principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că, în realitate, motivele invocate pun în discuție legitimitatea Guvernului de a reglementa în materia pensiilor militare de serviciu pe calea ordonanțelor de urgență, aspect anterior analizat și constatat ca fiind neîntemeiat.42. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Moadă în Dosarul nr. 8.199/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Decebal-Ovidiu Mocanu în Dosarul nr. 2.335/108/2019 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Hutină în Dosarul nr. 706/102/2019/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 4.545/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Eugen-Nicolae Florea în Dosarul nr. 4.546/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adrian Buzea în Dosarul nr. 2.672/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Costinel C. Lungu în Dosarul nr. 8.179/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Fănel Ștefan Neacă în Dosarul nr. 5.644/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eusebiu-Silvius Surducan în Dosarul nr. 379/108/2020 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Pînzariu în Dosarul nr. 1.278/40/2019 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Alexandru Ciobanu în Dosarul nr. 9.240/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Velniciuc în Dosarul nr. 6.951/99/2019* al Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Antonio Iacob Cioban în Dosarul nr. 2.138/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marius Dragomir în Dosarul nr. 1.523/101/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Dănuț Pop în Dosarul nr. 970/83/2020 al Tribunalului Satu Mare și de Eduard Ștefan Dumitrescu în Dosarul nr. 11.370/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Mureș - Secția civilă, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Iași - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
