Palatul de la Potlogi, comună de lângă Titu, la 5 km distanță de Autostrada București-Pitești, a fost ridicat de domnitorul Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său Consatantin. Situat la jumătatea distanței dintre Târgoviște și București, palatul a fost folosit, timp de aproape 16 de ani, ca loc de popas, de câteva zile, în frecventele călătorii ale domnitorului de la București la Târgoviște și invers.
După mazilirea Brâncoveanului de către sultanul Ahmed al III-lea, în anul 1714, sub acuzația de trădare în favoarea rușilor, deci nu e nimic nou sub soare în zilele noastre, și apoi după mazilirea, doi ani mai târziu, a nepotului său, Stefan Cantacuzino, în fapt unul dintre denunțătorii lui Brâncoveanu, au urmat în Tara Românească, timp de 100 de ani, domniile fanariote.
In Moldova, domniile fanarioate au început mai devreme, din anul 1711, după ce Dimitrie Cantemir s-a aliat cu Petru cel Mare al Rusiei.
In timpul domniilor fanariote, elitele din Tara Românească și Moldova s-au apropiat de Moscova, ca o speranță pentru a se elibera de sub influența otomană. Greșeala fatală pe care Imperiul Rus a făcut-o în 1815, de a anexa Basarabia, i-a trezit la realitate pe românii din Valahia și Moldova.
Valahia și restul din ce a mai rămas din Moldova lui Stefan cel Mare, după ocuparea Bucovinei de către Austria, în anul 1784, și a Basarabiei de către Rusia, în anul 1815, au avut o soartă comună și după Pacea de la Adrianopol(Edirne de astăzi), intrând sub sfera de influență rusească prin Regulamentele Organice, instituite în Valahia în anul 1831 și în Moldova în anul 1832.
Regulamentele Organice au avut darul de a crea instituții similare în cel 2 principate, grăbind astfel condițiile pentru realizarea unirii lor la 24 ianuarie 1859.
Al patrulea cap de acuzare a lui C-tin Brâncoveanu din firmanul sultanului:
-sub pretextul de a schimba aerul, locuia 9 până la 7 luni la Târgoviște, aducând prin aceasta pagube, atât supușilor săi cât și traficului din București, și aceasta pentru a putea mai ușor fugi, într-o bună zi, cu toată familia și bogățiile sale în Transilvania, unde spre acest scop a cumpărat multe moșii, pe una dintre ele pregătindu-se chiar clădirea unui mare palat.(Este vorba de moșia de la Sâmbăta de Sus pe care este acum celebra mânăstire)
 |
| Pisania Palatului Brâncovenesc, unul din puținele elemente originale ale fostului palat, ridicat în anul 1693, care se mai păstrează. Reconstituiea palatului a început în anii '80 dar forma actuală este rezultatul investiției de fonduri europene din perioada 2011-2015. |
 |
| Patul lui Brâncoveanu |
.
 |
| Așa arătau ruinele Palatului Potlogi în 1910 |
