De fapt, este prezentată o știre despre răspunsurile date de CE la întrebările site-ului G4Media
Iată dialogul:
G4Media.ro: A solicitat România în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9,4% din PIB cu un alt mecanism de referință? În caz afirmativ, este de acord Comisia Europeană?
Comisia Europeană: România a prezentat un plan național de redresare și reziliență (PNRR), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului și anexa la aceasta – specifică etapele și obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obține plățile respective.
Plafonul de 9,4% din PIB (adică nivelul cheltuielilor în 2021) face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019).
– În anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc se precizează că „Un obiectiv al noii legislații este menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit.”
– Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României.
G4Media.ro: Comisia Europeană este de acord cu faptul că pensiile din serviciul militar (armată, interne, servicii) nu ar trebui să fie modificate în niciun fel? Adică, nici în ceea ce privește cuantumul, nici în ceea ce privește vechimea și vârsta
Comisia Europeană: O etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PRR al României.
Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată.
G4Media.ro: Comisia Europeană este de acord cu calendarul anunțat de coaliția guvernamentală, conform căruia proiectul de lege privind pensiile ar trebui să fie adoptat de Guvern până la 31 decembrie 2022 și apoi trimis Parlamentului? Sau ar trebui ca noua lege a pensiilor să intre în vigoare până la 31 decembrie 2022? Care sunt riscurile neadoptării acesteia până la 31 decembrie 2022?
Comisia Europeană: Anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc prevede date orientative până la care o etapă sau un obiectiv trebuie să fie atins. Pentru noua lege a pensiilor (etapa 214), aceasta este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată.”
Acum văd că și Economedia și Adevărul spun că au și ele aceeași sursă.
.png)
