"Astăzi dimineaţă am primit, aşa cum scrie în contractul de asistenţă cu Banca Mondială, un raport care conţine măsuri pe care ar trebui să le prevadă următorul proiect de act normativ, astfel încât trebuie să implementăm PNRR, un PNRR care, după cum bine ştiţi, a fost scris de Raluca Turcan, dacă vorbim de Muncă, semnat şi asumat de Florn Cîţu în calitate de premier, de ministrul Fondurilor Europene de atunci, domnul Ghinea. Avem recomandări de la Banca Mondială, astfel încât să putem respecta jalonul, măsuri care să vină îndeplinirea celor cinci cerinţe din jalonul pentru pensiile aşa zis speciale"
"Din cauza acestei expresii juridice, pensii speciale, Comisia Europeană a interpretat că şi pensiile militare trebuie să fie introduse în acest jalon".
"Se referă jalonul la trecerea pensiilor, să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim realizat în specialitatea respectivă şi să nu mai fie nicio pensie care să depăşească venitul din timpul serviciului. Toate aceste propuneri, pentru a îndeplini jalonul, se regăsesc în materialul primit de la Banca Mondială, material care a fost înaintat şi către cabinetul prim-ministrului, aşa cum este normal."
Aştept cu nerăbdare acea convocare a domnului prim ministru pentru a discuta pe marginea acestui material, dar miniştrii de resort, specialiştii din domeniu trebuie să spună care sunt paşii de urmat, în conformitate cu propunerile Băncii Mondiale, care sunt în conformitate cu ceea ce s-a scris în PNRR",
"Din cauza acelei interpretări a unui termen inexistent juridic s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo, aşa este interpretarea Comisiei Europene. Noi am spus că pensiile militare, în concepţia noastră, nu sunt pensii speciale. Avem foarte mulţi rezervişti din Romania care s-au încadrat, din păcate, în acele măsuri de sprijin pe care le-am avut în decursul acestui an", a explicat Marius Budăi.
Din documentul publicat de DiGi 24:
„Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va aduce în linie cu principiul contributivității.
- Toți participanții contribuie cu 25% din venit către sistemul general de pensii, ori în cazul militarilor către bugetul de stat;
- Definiția de venit brut în această propunere este egalizată între pensiile de serviciu (altele decât cele militare) și sistemul general de pensii;
- Beneficiile variază în funcție de salariu și anii de serviciu pentru toate pensiile de serviciu. Cei care participă mai mult timp și contribuie cu mai mult primesc beneficii mai mari;
- Veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu vor fi calculate la media veniturilor pe perioadă mai lungă de timp, fiind astfel redusă posibilitatea de abuz;
- Ratele de acumulare pentru fiecare an de serviciu sunt egalizate și reduse, având în vedere că beneficiul în cazul serviciului complet este redus, perioada de timp de îndeplinire a criteriilor de eligibilitate pentru a primi beneficiul este mărită iar beneficiile pentru cei care au mai mult decât serviciul minim necesar și mai puțin decât serviciul complet necesar primirii beneficiului sunt acum reduse în proporție cu durata serviciului;
- Vârstele de pensionare vor fi aceleași precum în planul general de pensii iar condițiile pentru pensionarea mai devreme ca urmare a condițiilor de muncă sunt aceleași pentru angajații din planul general de pensii și pentru cei cu pensiile de serviciu.
Nu vor fi create noi categorii de pensii speciale iar actualele categorii vor fi raționalizate. Această propunere nu creează noi categorii iar, după o perioadă de tranziție, egalizează termenii și condițiile pentru pensiile speciale în cazul tuturor celor șase categorii. Astfel, pensiile speciale sunt raționalizate. Este responsabilitatea Parlamentului să se asigure că nu sunt create noi categorii.
Actualele pensii speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de venitul obținut. Perioada minimă de contribuție va fi similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Sistemul reformat se bazează pe principiul contributivității. Cei care lucrează mai mult timp vor primi pensii mai mari iar ratele de acumulare din toții ani de contribuție sunt egalizate. Aceasta este conformă cu principiul de vechime. Procentul din venitul obținut la pensie a fost redus de la 80% la 65% din venitul brut, conform cerinței. Perioada propusă pentru contribuția minimă în cazul pensiilor de serviciu este mai lungă decât perioada minimă în sistemul general de pensii.
Protecția deciziei Curții Constituționale se va referi doar la pensiile magistraților și nu la alte categorii și se va referi doar la limitele explicite în argumentele Curții. Această propunere reduce beneficiile, crește vârstele de pensionare și mărește durata necesară de serviciu pentru toate pensiile de serviciu, inclusiv cele pentru judecători și procurori. Decizia Curții Constituționale mai stipulează că beneficiul judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie apropiat ca valoare de ultimul salariu. Considerăm că beneficiul de 65% din salariile brute îndeplinește cerința deoarece are ca rezultat o pensie netă de 95% sau mai mult din salariul net. Este aproape de un întreg salariu.
Nicio pensie specială nu va depăși venitul obținut în timpul perioadei de contribuție. Există o prevedere în propunerea noastră ca nicio pensie la momentul pensionării să poată depăși 100% din venitul net la momentul pensionării”, arată raportul trimis Guvernului de către Banca Mondială, cu propunerile de reformare a sistemului de pensii.
.png)
