Merită să ascultați ce spune Hellvig despre SRI, dar mai important este să luați seama despre ce spune despre România și despre democrație.
Eu consider acest discurs de astăzi, în fața studenților de la Universitatea Babeș-Bollyai din Cluj-Napoca, ca punct de lansare a domnului director în viitoarea carieră politică în România.
Discursul complet al directorul SRI
Eduard Hellvig a mai vorbit și despre pericolul polarizării societății, naționalismului și extremismului în contrast cu valorile europene.
"Una din provocările prezentului se referă la discuția despre identitate. Despre cine suntem, ca oameni dar și ca popor, și despre cât de mândri suntem în legătură cu identitatea noastră. Nu vreau să vă dau lecții, și vă rog să luați frazele următoare drept gânduri pe care vi le transmite un absolvent de științe politice. Creșteți deja într-o societate în care se construiește o teză falsă a unei dispute artificiale între identitatea națională și cea europeană sau globală. Identitatea noastră națională este un motiv de mândrie la fel ca și apartenența la o societate deschisă, tolerantă și preocupată de drepturi globale.
Pentru că ambele sunt cele care ne diferențiază de societățile în care nu sunt posibile alegerile libere, egalitatea în fața legii, libertățile economice sau libertatea de mișcare pe care astăzi le considerăm firești.
În această lume, naționalismul nu ar trebui să fie doar apanajul unor discursuri sau abordări extreme, ci și un tip de instinct pe care să-l aibă și cei cu gândire democratică, liberală, care astăzi au tendința greșită de a se îndepărta de subiecte precum patriotism sau tradiții.
Dar, așa cum spun și gânditorii liberali moderni astăzi, nu ar trebui să facem asta.
„Societățile liberale, democratice, sunt măcinate mereu de diviziuni interne. Iar democrația uneori dă impresia de haos, de dezordine, de lipsă de perspectivă. Dar democrația este cea care permite libertăți și proiecte de viitor pe care nicio societate iliberală nu o poate asigura.
Și toate lucrurile care ne-au permis să ne afirmăm în ultimii 30 de ani ca societate liberă, pro-occidentală, democrată și cu o economie în creștere sunt legate și de identitatea noastră națională. De aceea, nu cred că trebuie să existe o separație atât de mare între mândria națională și susținerea principiilor democratice universale. Datorită acestor principii, societățile europene au reușit să fie modelul de dezvoltare la care aspiră atât de multe milioane de migranți. Iar cultivarea mândriei naționale nu ar trebui lăsată doar pentru abordările extremiștilor sau populiștilor.
Ca o părere personală, cred că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat și de cei care au gândire democratică și echilibrată în statele occidentale, inclusiv în România viitorului.
.
Există o zicală veche a nemților transilvăneni pe care am auzit-o foarte des în copilărie, și pe care îmi place mult să o repet public: Prima generație luptă, a doua generație muncește și abia a treia generație mănâncă.
O auzeam des, pentru că mi se explica de ce trebuie să muncesc și să lupt. Și mi se zicea că va veni și generația care va mânca, dar nu va fi generația mea.”
.png)
