Sentința nr. 974/2022 a Secției a VIII-a Contencios administrativ, în dosarul 4242//2020, prin care desființează pur și simplu, fără argumente juridice solide, o decizie a Curții de Conturi care privea ilegalități comise de Casa Sectorială de Pensii a MApN în actualizarea a zeci de mii de pensii militare, în anul 2017, poate fi analizată la pachet cu alte două hotărâri ale aceleiași secții, alte complete însă, care au scandalizat opinia publică, pentru că au împiedicat o autorittate de stat să cerceteze plagiatul de care este acuzat nimeni altul decât generalul Ciucă Nicolaie, fost șef de Stat Major General, chiar și împotriva dorinței ministrului civil al Apărării, fost ministru al Apărării, actual premier al Guvernului.
Motivarea de tot râsul în care judecătoarea Mădălina Elena Vladu-Crevon ține cu tot dinadinsul să-i facă plăcere fostei directoare a CSP, trecută apoi în rezervă cu gradul de general, este analizată AICI
14 ONG-uri au găsit de cuviință să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii privind imparțialitatea judecătorilor Secției de contencios administrativ a Curții de Apel București care au dispus în favoarea generalului- premier, blocând activitatea CNADTCU. Iată câteva extrase din indignarea organizațiilor neguvernamentale
"În temeiul art. 45 alin.1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, vă sesizăm cu privire la potențiale abateri disciplinare în legătură cu următoarele dosare aflate pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal: Dosar nr. 1057/2/2022 și Dosar nr. 2826/2/2022, ambele fiind în strânsă legătură cu suspiciunile de plagiat ale (corect al n.b) premierului în funcție, Nicolae Ciucă. Aceste potențiale abateri disciplinare reies din ceea ce mass-media a relatat deja, așa cum vom arăta mai jos.( Nota blogului: suspiciunile de plagiat nu sunt ale premierului ci ale opiniei publice. Corect era "suspiciunile de plagiat al premierului")
Astfel, judecătorul cauzei, în cuprinsul motivării, inserează următoarele argumente pentru care acesta consideră necesară suspendarea unor acte:
”Astfel, luând în considerare, contextul social şi politic în care s-a desfăşurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar până ca CNADTCU, respectiv instanţa de judecată să se pronunţe asupra veridicităţii susţinerilor invocate prin sesizări, Curtea apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea că, pe lângă faptul că sesizările nu au respectat condiţiile prevăzute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) şi d), acestea nu conţin o analiză personală, motivată şi sprijinită pe probe a celor care au formulat sesizările. Totodată, luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.
De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României”
2.) În ceea ce privește cel de-al doilea dosar menționat (nr. 2826/2/2022, fond, aflat în faza de recurs), aceeași sursa indică, folosind capturi de ecran ale portalului instanțelor de judecată, posibile nereguli în sistemul de repartizare aleatorie a dosarului cu numărul de mai sus, lucru extrem de grav în sine, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, respectiv a noțiunii de instanță independentă și, cu atat mai grav cu cât reclamantul era chiar prim ministrul României.
Astfel, așa cum arată G4Media.ro, datele publice din portalul instanțelor de judecată indică o potențială direcționare a dosarului premierului Nicolae Ciucă către un anume complet de judecată, prin evitarea mecanismului de alocare aleatorie a dosarelor. Ar fi fost folosită metoda „coperta”, despre existența căreia societatea civilă a scris încă din 2009. Suspiciunea este întărită și de faptul că judecătorul desemnat să judece cauza pare a avea/a avut legături politice cu Partidul Național Liberal și cu purtătorul de cuvânt al premierului Nicolae Ciucă, și nu a considerat necesar să semnaleze potențialul conflict de interese. Mai mult, judecătorul a solicitat pensionarea la scurt timp după pronunțarea sentinței favorabile părții Nicolae Ciucă."
 |
| El este cel care este păpușează CAB București? |
"Știți cine este șeful Corpului de Control al domnului premier Ciucă? Îl cheamă Gabriel Silviu Barbu și a venit în Guvern, lângă premier, din postura de….judecător al Curtea de Apel București. De la ce secție a venit? Supriză! De la secția Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Adică fix Secția Curții care i-a „rezolvat” de 2 ori până acum furtul lui Ciucă. O dată printr-o motivare absolut halucinantă, chiar ea plagiată, prin care judecătorul se face de râs, iar a doua oară prin mânărirea grosieră a completului de judecată. Lucrurile se leagă, nu? Avem de-a face cu o adevărată „rețea” putredă, plătită din banii noștri, care viciază pe bandă actul Justiției în România ca să-i acopere furtul lui Ciucă. Link/ dovadă, a arătat Sorina Matei săptămâna aceasta pe contul său de Facebook.
