Update
Concluzie:
Cei care nu doresc reformarea si raționalizarea pensiilor pentru militari au scornit o falsă problemă în legătură cu denumirea pensiilor pentru militari... de parcă asta ar fi important și nu regimul lor juridic definit de legea specială .
Indiferent cum vor fi numite... militare, ocupaționale, speciale sau contributive, aceste pensii vor trebui să fie raționalizate și aduse la o formă de reglementare echitabilă pentru toți beneficiarii .
Este o nesimțire din partea conducerilor instituțiilor militare să se agățe de o astfel de dispută, precum cea din briefingul de la Guvern, pentru a nu reintroduce în lege, în perioada imediat următoare, instituția ACTUALIZĂRII PENSIILOR MILITARE de care ar beneficia, în primul rând, cei cu pensii mici.
Purtătorul de cuvânt și miniștrii guvernului Ciucă ar trebui să știe că potrivit legii, în România nu există pensii speciale. Există pensii de serviciu reglementate de legi speciale. Dacă ministrul care a redactat PNRR a fost un urechist în denumirea pensiilor de serviciu, nu putem trage concluzia că pensiile pentru militari ar fi excluse din reforma tuturor pensiilor din România.
In ambuscada ziariștilor a căzut ministrul Fondurilor Europene. Așteptăm să iasă la rampă ministrul Budăi.
Răspunsurile date în briefingul de presă arată că Guvernul a fost deja imbrobodit de locotenenții lui Ciucă din sistemul de apărare.
Urmăriți în videoclipul de mai jos de la 1:32:00
Urmează să apară pe site-ul guvernului transcriptul intregii conferințe de presă
Marcel Boloş: Suntem în luna iulie, jalonul are deadline luna decembrie. Deci, până la sfârșitul anului, această problemă sigur că trebuie să fie reglementată, cel puțin așa cum spune, astăzi, Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Dar să nu uităm că, în toamnă, mai avem reluarea renegocierii PNRR-ului cu Comisia Europeană și să vedem, atunci, care va fi mandatul cu care vom fi investiți de către guvern și de către coaliție. Alternativele pe care le avem la îndemână sunt, după cum știți, renegocierea și respectarea termenului asumat prin PNRR pentru acest jalon.
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, o secundă, şi în completarea, dacă doriți o completare a răspunsului pe care domnul ministru vi l-a oferit din perspectiva tehnică a atingerii acestui jalon din cadrul PNRR. După cum știți, legislația României nu include în categoria pensiilor speciale pensiile militare de stat, care au un alt regim, dar pentru că există în acest moment, ca şi pe multe alte jaloane și ținte, un dialog cu Comisia Europeană, astăzi, miniștrii de resort au convenit să poarte acest dialog la următorul nivel, tocmai pentru a clarifica aceste confuzii între termeni juridici și anumite conotații care s-au creat anumitor pensii. Deci, în perioada următoare, va fi un dialog între anumiţi miniștri din Guvernul României care gestionează astfel de domenii și reprezentanții Comisiei Europene pentru a clarifica, în primul rând, noțiunile așa cum sunt ele înțelese în sensul legii.
Reporter: Mulţumesc! Domnule ministru, Comisia Europeană ne-a cerut să includem pensiile militare în sistemul public. Este o solicitare legitimă? Ar trebui să aceste pensii să fie puse lângă celelalte?
Marcel Boloş: Acum, dacă ne referim la jalon și conținutul lui, este pentru pensiile speciale. Dacă ne referim la legislația națională, noi avem pensiile de serviciu. În toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru aceste grupe de funcționari și personal încadrat, există pensii de serviciu. Deci nu cred că va putea interveni Comisia Europeană se determine România ca să facă într-un alt fel decât există practica în țările membre ale Uniunii Europene. Aici e o chestiune care trebuie limpezită, pentru că așa cum arată lucrurile în momentul de față, există această, să zicem, neconcordanță între ceea ce spune jalonul, ceea ce există în legislația națională. Şi, apoi, ne-am uitat şi în practica țărilor membre ale Uniunii Europene, pentru că, repet, nu cred că putem fi obligați să facem altfel decât ceea ce se practică în țările membre ale Uniunii Europene. Toate aceste categorii de personal au acest regim al pensiilor de serviciu și ar fi nedrept dacă ar trebui să facem într-un alt fel, în condițiile în care aceste reforme și aceste constrângeri pe care le avem, să zicem, la nivelul reformelor mari, au venit astfel încât Comisia să se asigure că împrumutul pe care îl acordă României va fi rambursat. Atunci aveam un vârf de datorie publică și trebuia să facem dovada că vom optimiza categoriile de cheltuieli publice importante, pentru ca să putem rambursa împrumutul acordat. Aici, probabil, dacă vom ajunge în situația în care să demonstrăm că sustenabilitatea pentru aceste categorii de cheltuieli nu este o problemă, nu cred că vom avea sau nu ar trebui să avem probleme din punctul de vedere al negocierii cu Comisia Europeană. Jalonul, repet, este unul care deși este cu referire la aceste legi speciale, legislația noastră națională este cu totul alta. Deci dacă e să ne referim la ceea ce solicită Comisia și, într-adevăr, această solicitare există, nu e un secret, ea trebuie să se raporteze și la legislația națională și la practica existentă în țările membre ale Uniunii Europene.
Reporter: La nivelul MApN, cea mai mare pensie specială, pensia de serviciu, cum o numiţi, este 8000 de euro. Este un cuantum care ar trebui să fie menținut?
Marcel Boloş: Nefiind minister de linie, nu avem în competenţă astfel de analize. Aici pot să vă răspundă ministerele de linie. Eu am vrut să vă lămuresc din punctul de vedere al jalonului și al concordanţei jalonului cu legislația națională și cu practica existentă la nivel european.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu recunosc că nu m-am lămurit şi aş insista tot pe acest subiect. În primul rând, Comisia Europeană ne cere ca toate pensiile să fie cumva aliniate la sistemul contributivității. Pensiile de serviciu și pensiile ocupaționale din sistemul militar sunt alineate în acest moment, motiv pentru care ar putea să fie exceptate?
Marcel Boloş: Problema, într-adevăr, s-a pus din punctul de vedere al alinierii la contributivitate. Dar eu zic că e prea devreme să ne pronunțăm ce tip de măsură trebuie să punem în aplicare din acest punct de vedere. Eu zic să avem un pic de răbdare până când avem aceste discuții cu Comisia Europeană, ca să lămurim dacă, până la urmă, trebuie să implementăm acest jalon care nu este ancorat în legislația națională sau nu. Iar în ceea ce privește, cum am spus, cuantumul acestora pensii și tipul lor, ministerele de linie cred că vă oferă un răspuns mult mai aplicat.
Reporter: Atunci vreți spuneți că acest capitol va face și el parte dintr-o, să zic așa, clarificare, nu neapărat renegociere, din acest sens, pentru că acum vă confruntați cu un blocaj, sunteți de acord? Este vorba de un jalon care nu poate merge mai departe pentru că două ministere dau înapoi un memorandum și refuză să îl avizeze, în condițiile în care, la nivel, nu știu să spun, politic este o altfel de decizie.
Marcel Boloș: Să mai limpezim încă un lucru. Deci, jalonul are deadline luna decembrie acest an.
Reporter: Da.
Marcel Boloș: În momentul de față, colegii din ministerele de linie, pe bună dreptate, au ridicat problema aceasta a neconcordanței între conținutul jalonului, care se referă la legile speciale, și legislația națională, unde avem pensiile de serviciu sau pensiile ocupaționale. Iar din acest punct de vedere trebuie să ne lămurim cu Comisia, pentru că dacă, repet, ne raportăm la celelalte țări membre ale Uniunii Europene, au aceste categorii de pensii de serviciu. Iar în ceea ce privește cuantumul, nu sunt în ministerul de linie, care vă poate oferi un răspuns profesionist și prompt.
Reporter: Înțeleg, dar până la urmă, nu tot acolo mergem? Spre a ne alinia la un sistem de contributivitate? Pentru că dacă îl excludem și din pensiile speciale și nici nu le modificăm prin legea pensiilor, practic, aceste categorii rămân exceptate și nu se poate să nu...
Marcel Boloș: Contributivitatea este un principiu recunoscut în toată Uniunea Europeană și pe care nimeni nu îl contestă.
Reporter: Păi și asta vă întrebam, ele respectă principiul?
Marcel Boloș: Partea de pensii de serviciu și cuantumul acestora este politica fiecărui stat membru; poate să își decidă astfel de strategii în funcție de cum consideră că își gestionează resursele publice financiare pe care le are la dispoziție.
Reporter: Deci atunci eu pot să spun acum că ideea de raționalizare a pensiilor, în afară de pensiile pe sistemul public, este apă de ploaie în România, pentru că noi ne salvăm de /legile/ pe care le avem noi.
Marcel Boloș: Raționalizarea oricărei cheltuieli publice trebuie să fie, dacă vreți, un lucru pe care îl hotărăște Ministerul Finanțelor și împreună cu Guvernul României, când analizează capacitatea întregului sistem public de a genera fonduri pentru a susține aceste categorii de cheltuieli publice.
Reporter: Dacă se poate, domnule Cărbunaru, v-aș întreba care a fost poziția premierului cu referire la această notă pe care a primit-o astăzi, în care află că de fapt lucrurile, așa cum le cerea el, să îndeplinim rapid jaloanele PNRR, nu merg așa bine, că miniștrii lui nu se înțeleg între ei?
Dan Cărbunaru: După cum bine știți, și slavă Domnului, nu doar ministrul de resort, dar și miniștrii de linie au venit în mod repetat și au prezentat, inclusiv, de aici de la briefingul de presă, stadiul îndeplinirii țintelor și jaloanelor. După cum știți, au fost deja trimestrul patru al anului trecut, apoi alte două trimestre ale acestui an în care România a reușit să-și atingă aceste ținte și jaloane. Cu siguranță se va întâmpla și în acest caz. Domnul ministru a spus că până la sfârșitul anului vor fi clarificate aceste chestiuni. Ce pot să vă spun este că premierul consideră PNRR o prioritate pentru România și, ca urmare a demersurilor pe care personal le-a făcut până acum, alături de membrii cabinetului, România și-a respectat angajamentele. În această chestiune în care este nevoie de o clarificare în dialogul dintre anumite instituții guvernamentale și Comisia Europeană, în acest caz, din perspectivă conceptuală, poziția premierului a fost aceea de a încuraja membrii Cabinetului să clarifice aceste chestiuni în relația cu Comisia Europeană, pentru că face parte din această procedură de dialog, așa cum au mai fost și alte situații care au avut nevoie de o așezare între poziția experților din România și a celor din Bruxelles. Probabil că vom asista la un astfel de proces clarificator și în această chestiune, care, desigur, se suprapune peste o temă mai largă de discuție din perspectivă socială. Aici discutăm de mai multe principii pe care poate că ministrul muncii le poate expune mult mai bine, pornind de la echitate, contributivitate, dar și rolurile pe care anumite structuri ale statului le joacă în orice stat. Pentru că, vă spunea și mai devreme domnul ministru, există o practică în mai multe state europene privind această situație specială a celor care beneficiază de pensii de stat militare, ca urmare a serviciului public pe care l-au derulat în situații speciale. Dar, fiind chestiuni tehnice care se bazează pe, probabil, înțelegeri diferite ale acelorași concepte, acest dialog pe care premierul l-a încurajat - și asta a și cerut în ședința de guvern - va contribui la rezolvarea acestei chestiuni și implementarea cu succes a încă unuia dintre jaloanele și țintele pe care România trebuie să le îndeplinească în paralel cu cheltuirea banilor din PNRR.
Reporter: Vă mulțumesc amândurora!
