Reluare din 06 02 2022
Topicul este o opinie personală.
|
Extras din PNNR |
|
Precizare, la cerere, a Comisiei Europene. |
După ultimele precizări ale Comisiei Europene cu privire la reforma pensiilor din România, de care depinde acordarea fondurilor europene în Programul PNRR, asumat de Guvernul Cîțu, pensiile militare intră în obligațiile pentru atingerea obiectivului ca totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile să nu depășească 9,4% din PIB. Se va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pentru pensiile în plată.
S-au încheiat toate dezbaterile sofistice despre caracterul juridic al pensiilor militare care, potrivit unora, nu ar fi pensii speciale, în sensul în care fusese redactat PNRR. Pentru a nu mai fi discuții, CE a venit cu precizarea că și pensiile militare intră reformă și în anvelopa bugetară de 9,4% din PIB.
Anvelopa bugetară se referă la toate alocările bugetare pe care statul și le asumă pentru plata pensiilor, peste sumele pe care Casele de Pensii le asigură din Fondul National de Pensii, administrat de CNPP. Efortul bugetar cu plata pensiilor a scăzut în ultimii ani, după ce Guvernul PSD a mărit CAS la 25% din salariul brut al celor peste 5 milioane de salariați.
In privință pensiilor militare exită 2 variante:
1. Păstrarea pensiilor militare, dar cu modificarea algoritmului de calcul, astfel încât să nu se depășească plafonul de 9,4% din PIB, după ce se asigură mai întâi plata integrală a pensiilor contributive din sistemul public, periat și el de excrescențele celor 6 categorii de pensii de serviciu. Drepturile de pensie stabilite contributiv sunt drepturi garantate.
Așadar, noua lege a pensiilor militare trebuie să asigure tranzitoriu atât un cuantum minim cât și un cuamntum maxim, ambele calculate din elementele salariale deja consemnate în Raportul preliminar privind Plx 199/2020:
Noutatea ar consta că de data aceasta domnii care au întârziat adoptarea Plx 199/2020 trebuie să stabilească și un cuantum maxim care, probabil, nu va fi mai mare decât o valoare medie care să permită încadrarea in plafonul general de 9,4%.
Consecințele ar fi că, din totalul de 180 000 de pensii militare circa 30-40 000 ar crește substanțial, 50--60 000 ar scădea substanțial și restul ar avea mici variațiuni de plus sau minus din cuantumul actual.
Preconizatele recalculări și actualizări din Plx -199/2020 s-ar amâna peste câțiva ani.
2. A doua variantă este integrarea pensiilor pentru militari în Legea 127/2019, modificată și ea in limitele impuse de PNRR.
Integrarea se va putea face fie integral, numai cu cuantum contributiv, fie în forma hibridă cu cuantum contributiv, garantat de stat, la care se poate adăuga, în funcție de posibilități, un supliment necontributiv.
In condițiile menținerii actualului nivel ridicat de CAS, de 25% din soldele/salariile brute, statului îi convine să introducă și pensiile militare în sistemul contributiv de pensii, în speranța că fondul de pensii se va echilibra și va fi din ce în ce mai puțin nevoie de susținerea plății pensiilor din bugetul de stat.
Cei de la Ministerul Muncii au respins extragerea stagiilor civile, rămase captive în deciziile de recalculare a pensiilor militare, pentru deschiderea unui nou drept de pensie, cu atât mai mult se vor opune aducerii integrale a pensiilor pentru militari în sistemul public.
Cam acestea sunt constrângerile bugetare în limitele cărora se vor reforma pensiile militarilor.