In finalul ședinței de guvern din 17 12 2021, miniștrii Budăi și Câciu au ținut o conferință de presă în care au explicat măsurile bugetare adoptate în sedința premergătoare celei adoptării de către Guvern a Bugetului pe anul 2022.
Am selecționat în text câteva idei de interes... privind salarizarea polițiștilor în anul 2022 și referirile la modificările legilor 153/2017 și 127/2019, salarii și pensii, în perspectiva conformării PNRR-ului cu Comisia Europeană.
"Alt act normativ care, bineînțeles, a fost așteptat de toată lumea și care a fost și necesar de adoptat înainte de Legea bugetului, este ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea unor acte normative.
Trebuie să știți că dacă nu s-ar fi adoptat o astfel de ordonanță, impactul brut asupra deficitului ar fi fost de 97 de miliarde de lei. Atât ar costa ca statul român să pună în aplicare legile pe care le are de aplicat. Evident, prin echilibrul făcut în cadrul acestor măsuri fiscal-bugetare cu creșterea colectării veniturilor și cu măsuri care să se ducă în zona aceasta de creștere a colectării, impactul net rămas sau pentru care s-a făcut economie la bugetul general consolidat este de 87 de miliarde de lei.
Sunt mai multe măsuri și aş începe cu cele cu caracter de impact social.
Din perspectiva Legii salarizării unitare avem o prorogare a aplicării Legii 153, cu excepția a două sectoare, a două familii ocupaționale, respectiv familia ocupațională în sănătate și familia ocupaţională în educație.
Din perspectiva măsurilor, ca să spun așa, care generau o zonă mult așteptată de mediul economic, cu această ordonanță am stabilit că de la 1 ianuarie 2022, pe perioada sezonului rece, TVA-ul la energia termică va fi de 5%, energie termică atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru consumatorii instituții publice: spitale, școli sau alte unități prestatoare de servicii sociale.
O altă măsură așteptată de toată lumea a fost TVA-ul de 5% redus la locuințe cu pragul care ajunge la 140.000 de euro. Prin acest act normativ s-a adoptat faptul că se acceptă TVA de 5% pentru achiziția a unei singure locuințe. Plafoanele anterioare rămân în vigoare, respectiv plafonul de 90.000 de euro de până acum. Acolo nu există o condiționare cu privire la numărul de locuințe care se pot cumpăra. Ele sunt în corelare până la urmă cu programul ”Noua casă”, cel puțin această măsură cu TVA-ul redus.
De asemenea, s-au introdus o serie de măsuri care vor conduce ,din punctul nostru de vedere, nu numai la transparentizarea veniturilor publice, dar mai ales la creșterea colectării. Introducerea sistemului așa-numit radar al mărfurilor astfel încât orice marfă care intră pe teritoriul României, indiferent de zona din care provine, este intracomunitară, țări terțe sau din producție internă sau care se transportă pe teritoriul României va fi monitorizată și intenția este de fiscalizare a transportului de mărfuri.
Nu în ultimul rând avem, evident, o clarificare a legislației cu privire la acordarea tichetelor cadou astfel încât să nu mai avem situațiile care au apărut în urma controalelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală și să punem o povară, din punctul meu de vedere, nejustificată asupra unor antreprenori.
Începând de la 1 ianuarie tichetele cadou se pot acorda doar propriilor angajați. Acordarea de către terți a tichetelor cadou se interzice.
O măsură discutată, evident, și în mediul public este introducerea contribuției de sănătate pe pensiile care depășesc valoarea de 4.000 de lei, doar pentru diferența care depășește acest nivel. Pentru a preîntâmpina și întrebări, dar oricum voi răspunde la toate întrebările care sunt necesare pentru a lămuri acest aspect. Aici este vorba și de acele pensii despre care în mediul public se discută de ani de zile cu caracter special sau pensii de serviciu care depășesc această valoare și am spus-o întotdeauna: cred că România nu este într-o situație fericită din perspectiva finanțării sistemului de sănătate și în contextul în care 80% dintre români câștigă sub 4.000 de lei cred că ceilalți ar putea să-și plătească contribuția de sănătate astfel încât să beneficieze evident și de serviciile de sănătate la nivelul la care se plătește. În marje nominale, după creșterea aplicată prin punctul de pensie, discutând de ceea ce afectează sistemul public de pensii, vă spun că sumele sunt de ordinul a 39 de lei, 45 de lei, 50 de lei, dar din creștere, și nu din ceea ce primea persoana până acum.
O măsură mult discutată evident, se referă la acea coborâre a plafonului impozitului la microîntreprinderi. Îmi cer scuze, pentru că am lucrat până la ora 04:00. Această măsură a fost retrasă din OUG, după cum ştiţi azi-dimineaţă a fost publicată noua formă a ordonanţei şi aici vreau să mulţumesc mediului economic, în primul rând, dar şi presei, pentru că acesta este, de fapt, scopul unei dezbateri publice, acesta este scopul punerii unui act normativ în transparenţă decizională. Actul normativ, este adevărat, se elaborează intern în urma unui dialog, dar, după ce este pus în transparenţă decizională intră în mod oficial în dezbatere publică şi iată că în urma dezbaterii publice se găsesc soluţii, care să nu efecteze sau să aibă incidenţă asupra mediului economic. Nu în ultimul rând, o altă măsură care a fost discutată în mediul public s-a aprobat astăzi, respectiv reîncriminarea ca infracţiune a faptei de neplată a stopajului la sursă, şi aici iar vreau să mulţumesc mediului economic, care a înţeles, mediului economic din punctul meu de vedere cel care într-adevăr ţine această ţară în spate, deci cel curat şi cel care se sacrifică pentru a produce locuri de muncă şi bunăstare, atât cât se poate în contextul actual de criză, că a ajutat ca formularea să nu fie una ambiguă, drept pentru care articolul pe care l-aţi avut în transparenţă decizională a fost modificat şi, dacă îmi permiteţi dvs. îl voi citi pentru presă. Imediat, durează foarte puţin, pentru că mai am doar două măsuri importante cu incidenţă şi cu beneficiul din punctul meu de vedere asupra mediului economic.
Ceea ce va rămâne în zona aceasta să zicem mai sancţionatorie şi o să explic la întrebări când ajungi în acea zonă limită este: reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege şi aveţi o anexă la ordonanţă. De asemenea, s-a mai introdus un termen de conformare şi acesta este foarte important de menţionat, această prevedere va intra în vigoare de la 1 martie 2022 pentru a putea să intrăm în normalitate cu privire atât la predictibilitatea politicilor publice, dar şi la ceea ce înseamnă conformarea voluntară a mediului economic cu regimul fiscal. O altă măsură din punctul nostru de vedere benefică pentru mediul economic este prelungirea termenului de depunere a cererilor de eșalonare și pentru anularea accesoriilor, termen care expira la 31 ianuarie 2022, și prelungirea acestuia până la 30 iunie 2022. Astfel, companiile pot beneficia de un termen rezonabil pentru a intra în procedura prevăzută de Ordonanţa guvernului 69/2020, respectiv Ordonanţa 19/2021. În principiu cam atât, ca să nu reţin foarte mult, iar după o să mă întorc la întrebări, cum este procedura.
Dan Cărbunaru: Sigur. Sunt convins că așa se va întâmpla. Doar dacă avem și acordul domnilor miniștri ai justiției și ai proiectelor europene. Da, mulțumim foarte mult pentru înțelegere. Atunci vă rugăm întrebările dumneavoastră pentru domnul ministru al finanțelor. Vă rog, în ordinea în care doriți. Haideți, haideți. Avem două microfoane.
Reporter: Bună seara! Deci, ca să înțelegem, o posibilă majorare, de pildă, pentru polițiști, pentru că am văzut protestul lor astăzi. Abia anul următor în vară sau mai devreme?
Adrian Câciu: Cel mai devreme va fi la rectificare şi probabil nu vor fi doar dumnealor, există de recuperat chiar și în sănătate și în educaţie, dar haideți să ajungem în etapa în care avem banii necesari. Pentru că nu uitați că suntem într-o zonă și de dificultate cu datoria publică și trebuie să ne menținem la un nivel în care să nu ajungem în acea prevedere a Legii responsabilității fiscal-bugetare care nu ne-ar mai permite să dăm nici măcar un leu la salarii.
Reporter: Apropo de - dacă îmi mai permiteţi o întrebare - de micșorarea plafonului despre care vorbeați pentru microîntreprinderi, care a fost practic eliminat din această ordonanță, rămâne cumva în discuție pentru 2023?
Adrian Câciu: Angajamentul din PNRR este același, nu schimbăm angajamentele din PNRR. Dar cum v-am anunțat, în acest an, o să avem o analiză a întregului regim fiscal. În cadrul acelei analize, se va vedea foarte clar cu impact, cu studii pe fiecare categorie de întreprinderi, de companii. La această analiză deja am făcut invitația şi unor instituţii financiare internaţionale să facă parte şi să ne asiste, dar şi mediului economic să fie partenerul nostru; această analiză să se facă împreună cu toți pentru a găsi cea mai bună soluție pentru România, ținând cont de context, de provocări și mai ales de faptul că vrem-nu vrem ne vom îndrepta spre o altă epocă. Provocările digitale și ale energiei verzi trebuie să fie ancorate și în regimul fiscal viitor. Mulțumesc!
Reporter: Bună seara, domnule ministru! Aș vrea o completare. Ceea ce înseamnă că, la această schimbare cu plafonul, ceea ce înseamnă că le daţi un pic de timp să se pregătească, nu, cam așa putem să înțelegem, pentru că până la urmă, oricum acest plafon va trebui scăzut? Putem să ocolim asta în condiționalitățile Planului de Redresare și Reziliență?
Adrian Câciu: Nu am spus să ocolim angajamentele PNRR. Până la optimizarea acestui plan, rămân exact așa cum sunt scrise. Evident, analiza regimului fiscal nu înseamnă doar analiza regimului fiscal. Ea se pune în context cu analiza comercială, a sistemului economic, a sistemului comercial și există posibilitatea să avem abordări, dar trebuie să le avem comune cu mediul de afaceri. Mediul de afaceri trebuie să vadă împreună cu noi, pe de-o parte cum este, cum poate fi sprijinit mai bine să se dezvolte. Scopul este în felul următor, e foarte simplu. Noi trebuie în câțiva ani să ajungem să avem o economie rezilientă. Dincolo de banii din PNRR, trebuie să fie și programele guvernamentale. Orice criză care va veni, pentru că nu poți să spui că nu vor veni crizele, va trebui să ne prindă mult mai puternici decât ne-a prins 2020. Vedeți ce s-a întâmplat și foarte bine că statul nu a stat pe loc împreună cu mediul economic. România a avut o economie mult mai puternică în 2020 decât o avea în 2010. Deci, contează foarte mult să tragem învățăminte din crize și, împreună cu mediul economic, cu instrumentele actorului statal - guvern sau parlament -, să reușim să creăm în câțiva ani o economie mult mai rezilientă. Regimul fiscal este un instrument de sprijin, nu numai de taxare, pentru că facilitățile despre care foarte mulți vorbesc trebuie să aibă un scop bine determinat. Facilitățile trebuie să se ducă în zonele care îți produc valoarea adăugată, în zonele cu potențial, în zonele care ajută, iar oricare facilitate, vă spun şi din perspectiva macro-fiscală, are punctele sale de inflexiune, are termene de aplicare, după care ea nu-şi mai produce efectele pe care le-a avut în mod potenţial la început.
Reporter: Şi referitor la acea prevedere cu dosare penale pentru neplata contribuțiilor și a impozitelor, există vreun risc la Curtea Constituțională dacă se ajunge cu acest proiect? Adică e construită atât de bine încât să nu puteți să aveți niciun risc în acel sens?
Adrian Câciu: Exact acesta a fost scopul acestui articol. Este creat conform deciziei Curții Constituționale. Fiecare impozit în sine sau contribuție este bine definită. Decizia nu a dezincriminat fapta pentru că ar fi fost neconstituțională, ci pentru că norma era neclară, și am urmărit foarte atent fiecare cuvânt, dacă vreți, din motivarea deciziei Curții. Acum, aş vrea totuși să lămuresc, dacă aţi adus în discuție acest lucru. Nu se aplică această sancțiune cumva de drept, din oficiu. Există tot felul de instrumente înainte de a se întâmpla lucrurile acestea, pe care eu mi-aș dori sincer să nu se întâmple niciodată, instrumente puse la dispoziție de către stat, instrumente, până la urmă, pe care le rezolvă chiar circuitul economic. Adică, există un termen, în primul rând de conformare de 60 de zile peste data scadenței. Deci se introduce un termen care este în plus. În același timp, există instrumente de eșalonare puse la dispoziție de stat, chiar și pentru stopajul la sursă există astfel de instrumente. Vom mai dezvolta instrumente de eșalonare. Știu că pare câteodată ca ruptă din context, vezi doar un articol. Iată, tot în aceeași ordonanță am venit cu un alt articol în care am creat un cadru mai larg pentru aplicarea unei facilități, astfel încât contribuabilii să poată să-şi anuleze niște debite către stat. Vor mai fi câteva elemente, inclusiv de dezvoltare a modului de eșalonare. Care este de fapt scopul? Scopul este ca toată lumea să intre într-un regim, în parteneriat real cu statul, iar statul să știe, chiar dacă nu-și încasează taxele, în momentul în care le-a prevăzut inițial în Codul Fiscal, măcar prin eșalonare să aibă o predictibilitate pe încasările viitoare, astfel încât politicile publice pe care și le construiește, cum și anul acesta - vă spun că o parte din veniturile de la bugetul de stat le avem datorită eşalonărilor din anii trecuți, și atunci ai un venit predictibil. Nu în ultimul rând, trebuie înţeles foarte clar: creanțele eșalonate nu reprezintă creanțe fiscale restante. Deci, în momentul în care ai intrat în procedura de eșalonare, nu mai ai nicio treabă cu acest articol sau cu alte articole care sunt prevăzute în Codul Fiscal, eu știu, ca provocatoare de eventuale sancțiuni, popriri pe conturi sau alte elemente.
Reporter: Vă rog să revenim la majorarea salariilor din educație și sistemul sanitar - aţi zis: profesori, brancardieri, infirmiere. Cu cât vor crește mai exact? Că e o formulă destul de alambicată. Mă gândesc la 100-200 de lei și care este impactul bugetar?
Adrian Câciu: Aplicarea Legii 153 nu se face de către Ministerul Finanțelor. Ca impact vă spun că avem în jur de 900 de milioane pe educație și 687 de milioane de lei pe sănătate. Ce pot să vă spun este că va fi o creștere medie de 7% undeva, în zona aceasta, dar este recuperarea din diferenţă, trebuie să țineți cont, pentru că nu este 7% în sensul în care poate nici ceilalţi nu au primit, care erau în grila 2022. Este ceea ce rămăsese restant de recuperat pentru a ajunge în grila anului 2022, pe Legea 153. Vreau să mai precizez ceva, că este...
Reporter: Daţi-ne nişte valori reale.
Adrian Câciu: Aveți ministrul muncii care vă va spune cât va revine pentru fiecare persoană.
Reporter: Păi nu mai avem.
Adrian Câciu: Asta vă zic. Totuşi, la Ministerul Finanțelor cu calcule pe acest tip de abordări, dar promit, uitați, la Legea bugetului facem câteva simulări ca să fie lucrurile mai concrete. Voiam să vă spun că apropo de aceste eforturi, pentru că eu le consider eforturi, știu că poate mulți au uitat contextul în care am venit la guvernare și contextul în care Legea 153 era poveste din perspectiva abordării anterioare. Totuși, ne-am asumat împreună în acest program de guvernare în 120 de zile să venim cu un calendar de modernizare a Legii 153 și de etapizare a restanțelor, 120 de zile. Nu au trecut decât 10 zile, cred că, de când suntem, nu știu, să nu greșesc, v-am spus, la mine a fost zi lumină și nu mai știu exact de când suntem la guvernare. Cu toate acestea am reușit să găsim o sumă pentru a începe să lucrăm. Dar peste 120 de zile cu siguranță ministrul muncii va veni și va spune: acesta este modul în care privind modernizarea Legii 153, evident, îl va privi și în contextul angajamentului din PNRR. Evident, îl va privi și în contextul nevoii de recuperare socială, mai ales nevoii de recuperare a puterii de cumpărare. Același lucru este și la pensii. Deși ne-am propus, avem 120 de zile, adică să nu creăm așteptări mai mult decât putem în contextul în care România, repet, este în procedură de deficit excesiv și România încă are aceste probleme structurale și o să le repet, provocarea ca ministru de finanțe din punctul meu de vedere aceasta este: creșterea veniturilor fiscale ale statului, atât.
Reporter: Bună seara! Domnule ministru, salariile profesorilor au crescut în medie cu 40 de lei, poliţiştii sunt în stradă, angajaţii din cultură spun că vor ieşi şi ei în stradă, acolo, salariile în teritoriu sunt în jur de 2.500 de lei, pe de altă parte, dumneavoastră spuneţi că Ministerul Finanţelor trebuie să găsească bani. Ce aşteptări ar putea avea aceste categorii socio-profesionale la rectificarea din vară? Veţi ţine cont de legea salarizării, se poate aplica, veţi strânge suficienţi bani până atunci?
Adrian Câciu: Da.
Reporter: Garantaţi că se vor plăti toate majorările?
Adrian Câciu: Haideţi să vă spun altfel. Prioritatea principală pentru acest moment a fost Legea bugetului de stat pentru a menține stabilitatea economică şi financiară a României. Efectul principal, ca să-l înţelegeţi, este pe dobânzi şi pe cursul valutar; le facem pe rând. În zece zile am reuşit să stabilizăm acest lucru şi eu cred că n-o să avem o explozie a cursului valutar, adică să avem acea depăşire de prag psihologic, cel puţin în primul semestru. Trebuie să mai facem câteva eforturi. Evident, în timpul acesta am reuşit să punem un pic, cât am putut, în câteva zile. Eu vă spun că aceasta e lupta. Lupta este de recuperare a puterii de cumpărare din două perspective: cetăţean şi economie. Asta vrem să facem. Şi nu e vorba de ministrul finanţelor, întreg guvernul este preocupat, pe de o parte, să ducă investiţiile... O să vă anunţăm investiţiile, care sunt de 7% din PIB, da? O să vedeţi ce înseamnă 7%, pentru că mergem pe proiecte mature. /.../
