CCR s-a referit în recenta decizie doar la pensiile de invaliditate, pentru că excepția a fost ridicată într-un proces vizând aplicarea indicilor de corecție pentru pensiile de invaliditate stabilite potrivit L nr.119/2000, dar transformate în pensii pentru limită de vârstă potrivit legii 263/2010. Potrivit principiului disponibilității, instanța de contencios constituțional nu putea să extindă interpretarea sintagmei "la data înscrierii inițiale la pensie" la toate categoriile de pensii care sunt calculate potrivit legii contributivității.
Mutatis mutandis, dacă revenirea pensiilor militare la contributivitate s-ar face in alte condiții decât cele stabilite prin Legea 263/2010, in forma in vigoare la data de 31 12 2015, fără aplicarea indicelui de corecție, dispozitivul unei Decizii a CCR, în cazul pensiilor pentru militari, în excepție ridicată într-o contestație la decizia de recalculare în pensie contributivă, ar putea să sune astfel:
"Admite excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel .... Dosarul nr. ..... și constată că sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie” din cuprinsul art.IV alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor stabilite potrivit Legii nr. 223/2015, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr.263/2010.
Definitivă şi general obligatorie."
DECIZIA nr.43
din 20 ianuarie 2021
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „la data înscrierii iniţiale
la pensie” din cuprinsul art.IV alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice
Publicată în Monitorul Oficial nr.269 din 17.03.2021
2. Dezbaterile au avut loc în data de 19 ianuarie 2021, cu participarea reprezentantului
Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la
acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul
dispozițiilor art.57 și ale art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 20
ianuarie 2021, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 5 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr.2586/117/2015, Curtea de
Apel Cluj - Secția a IV - a pentru litigii de muncă și asigurări sociale – Completul A1 a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.IV din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr.71 din 16 octombrie2017,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de
judecată.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV- a
pentru litigii de muncă și asigurări sociale – Completul A1 susține, în esență, că dispozițiile art.IV din
Ordonanța de urgență Guvernului nr.1/2013, în interpretarea dată prin Decizia nr.71 din 16 octombrie
2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept, sunt contrare prevederilor art.16 și art.50 din Constituție. În acest sens, instanța de judecată
arată că, deși situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit
principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care
consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, atunci când
legiuitorul nu distinge în mod neechivoc între categoriile de pensionari care beneficiază de un drept
conferit de lege, nu este permis ca, pe cale de interpretare, să se ajungă la situații de vădită discriminare
între categorii sociale aflate în situații egale sau identice. Or, consideră că, în ceea ce privește art.170
din Legea nr.263/2010, starea de discriminare nu este generată de modificările succesive ale legislației,
ci de interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție unei norme legale, prin decizia mai sus
menționată. De asemenea, apreciază că problema interpretării textului legal în sensul respectării
2
normei constituționale cuprinse în art.16 se pune nu doar în situația expres analizată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, cea a pensiei anticipate, ci și în alte cazuri în care persoanele au beneficiat de un
anumit tip de pensie sub imperiul legii vechi, iar dreptul la pensie de vârstă li s-a născut sub imperiul
legii noi. În acest sens, amintește situația persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sau
pensie de urmaș.
5. Curtea de Apel Cluj - Secția a IV- a pentru litigii de muncă și asigurări sociale –
Completul A1 arată că motivul pentru care legiuitorul a reglementat acordarea unui indice de corecție
a fost acela de atenuare a efectelor negative generate de modul inițial de calcul al pensiei, care
determină pentru toate persoanele care intră sub incidența noii legi un punctaj mediu anual mai mic.
Această rațiune subzistă și în situația în care o persoană a beneficiat de o pensie anticipată, de urmaș
sau de invaliditate, în condițiile Legii nr.19/2000, însă pensia pentru limită de vârstă se stabilește sub
imperiul Legii nr.263/2010. Esențial este că dreptul la pensie pentru limită de vârstă se stabilește în
condițiile legii noi, adică în condiții mai dezavantajoase, care justifică aplicarea indicelui de corecție.
6. Instanța de judecată arată că pensia anticipată parțială, pensia anticipată, pensia de
invaliditate și pensia de urmaș sunt distincte de pensia pentru limită de vârstă, astfel că acordarea
primelor tipuri de pensii menționate nu face inaplicabil art.170 din Legea nr.263/2010 în cazul acordării
pensiei pentru limită de vârstă. Art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010, potrivit căruia „indicele de
corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie”, se interpretează în sensul că o
persoană care a beneficiat de aplicarea acestui indice la înscrierea inițială la pensie nu-l poate cumula
cu un nou indice de corecție la un moment ulterior, chiar dacă i se acordă o nouă categorie de pensie.
Dimpotrivă, acest articol nu poate fi interpretat în sensul că unor persoane a căror pensie a fost calculată
în baza Legii nr.263/2010 ar putea să nu li se aplice deloc indicele de corecție pe motiv că au beneficiat
în baza legislației anterioare de o altă categorie de pensie, exigența legii fiind ca toate pensiile calculate
în baza noii legi să includă acest indice o singură dată, începând de la data înscrierii inițiale la pensie
în baza Legii nr.263/2010. Astfel, stabilirea în baza legislației anterioare a unei pensii de urmaș ori a
unei pensii de invaliditate nu trebuie să îl lipsească pe cel în cauză, pe calea unei interpretări formale
și contrare Constituției, de aplicarea indicelui de corecție la data întrunirii condițiilor de pensionare
pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr.263/2010.
7. Nu în ultimul rând, instanța de judecată arată că, în cazul unei pensii anticipate parțiale
stabilite în baza Legii nr.263/2010, indicele de corecție aplicat inițial nu se pierde la momentul
transformării ei în pensie pentru limită de vârstă, astfel încât acest indice se acordă la înscrierea inițială
la pensie sub imperiul Legii nr.263/2010 tuturor persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis
în baza ei, indiferent dacă au beneficiat în trecut de alte tipuri de pensii în baza legislației anterioare,
precum și în cazul în care acest indice a fost aplicat începând de la 1 ianuarie 2013, fără a se pierde
ulterior, ca urmare a acordării unei alte categorii de pensii. Curtea de Apel Cluj - Secția a IV- a pentru
litigii de muncă și asigurări sociale – Completul A1 apreciază că această soluție este singura care
corespunde unei interpretări a legii în conformitate cu art.16 alin.(1) din Constituție, astfel încât în cazul
tuturor drepturilor de pensie deschise în baza Legii nr.263/2010 trebuie utilizată aceeași formulă de
calcul, inclusiv prin aplicarea indicelui de corecție prevăzut de art.170 asupra punctajului mediu anual
determinat potrivit art.95.
8. În ceea ce privește încălcarea art.50 din Constituție, instanța de judecată subliniază că nu
este admisibil ca, pe cale de interpretare, să se creeze unei persoane ce a beneficiat de pensie de
invaliditate o situație juridică mai grea decât dacă acesta nu ar fi beneficiat de dreptul pe care legea i-l
conferea. Or, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.71 din 16
octombrie 2017, o persoană care a beneficiat de pensie de invaliditate, în temeiul Legii nr.19/2000, nu
beneficiază de indicele de corecție la data trecerii pensiei pentru limită de vârstă sub imperiul Legii
nr.263/2010, deși, în aceeași situație fiind, dacă s-ar fi pensionat în același moment direct pentru pensie
de vârstă, ar fi beneficiat de acest indice. În acest mod, persoana este sancționată pentru că a avut în
trecut o pensie de invaliditate.
9. În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
10.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu
au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine
următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146
lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare,
prevederile art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2013. Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea constată că
aceasta vizează, în realitate, doar sintagma „la data înscrierii inițiale la pensie”din cuprinsul art.IV
alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013, fără a se referi și la dispozițiile celorlalte
alineate ale aceluiași articol de lege care stabilesc valoarea indicelui de corecție, respectiv data de când
se cuvin drepturile la pensie rezultate în urma aplicării indicelui de corecție. Prin urmare, Curtea reține
că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie doar sintagma „la data înscrierii inițiale la
pensie” din cuprinsul art.IV alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013, al cărui conținut
este următorul: „(2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin.(1), indicele de corecţie se aplică asupra
punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii iniţiale la pensie.”
13.Curtea reține că, de fapt, critica autorului excepției vizează și interpretarea dată de Înalta
Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.71
din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.953 din 4 decembrie
2017, însă observă că această interpretare privește aplicarea dispozițiilor art.170 din Legea
nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.852 din 20 decembrie 2010, și nu aplicarea dispozițiilor art.IV alin.(2) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.1/2013. Chiar dacă cele două texte de lege se referă, deopotrivă, la aplicarea indicelui
de corecție, reprezintă reglementări distincte, astfel că nu se poate reține ca reprezentând obiectul
prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art.IV alin.(2) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.1/2013, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.71 din 16 octombrie 2017.
14.În mod distinct, Curtea, examinând cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de
neconstituționalitate, constată că persoana care a formulat contestația împotriva deciziei de pensionare
a beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie
2000, iar pensia pentru limită de vârstă i-a fost calculată în temeiul Legii nr.263/2010. Așa fiind, având
în vedere condiția prevăzută de dispozițiile art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, potrivit căreia obiectul
excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea urmează să
examineze dispozițiile de lege care constituie obiectul excepției doar în raport cu situația relevantă în
cauză, respectiv cea a persoanelor pensionate pentru invaliditate.
15.În opinia Curții de Apel Cluj - Secția a IV - a pentru litigii de muncă și asigurări sociale –
Completul A1, dispozițiile art.IV alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 contravin
prevederilor constituţionale ale art.16 privind egalitatea în drepturi și celor ale art.50 privind protecția
persoanelor cu handicap.
16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art.IV din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 reglementează modul de aplicare a indicelui de corecție
pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 - 22 ianuarie
2013. Așa cum Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, aplicarea indicelui de corecţie
„reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecinţele negative în ceea ce
priveşte cuantumul pensiei pe care condiţiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de
Legea nr.263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr.19/2000.” Prin urmare, este vorba de
o măsură compensatorie pentru persoanele care se pensionează în temeiul Legii nr.263/2010 în raport
cu cele care s-au pensionat în temeiul Legii nr.19/2000, care au beneficiat de condiţii mai favorabile
(Decizia nr.702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.96 din 10
februarie 2020, paragrafele 23 și 31).
17.Acordarea indicelui de corecție a fost reglementată inițial prin dispoziţiile art.170 din Legea
nr.263/2010, a căror intrare în vigoare a fost amânată, prin dispozițiile art.193 alin.(2) din aceeași lege,
la data de 1 ianuarie 2012 și apoi la data de 1 ianuarie 2013. În vederea reglementării modului de
aplicare concretă a indicelui de corecție odată cu intrarea în vigoare a art.170 din Legea nr.263/2010 a
fost adoptată o reglementare distinctă, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013.
18.Atât dispozițiile art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010, cât și prevederile art.IV alin.(2) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 conțin reglementări asemănătoare cu privire la aplicarea
indicelui de corecție. Astfel, în vreme ce primul articol prevede că „Indicele de corecţie se aplică o
singură dată, la înscrierea iniţială la pensie”, dispozițiile celui de-al doilea articol de lege prevăd că
4
„indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii
iniţiale la pensie.”
19.Modul de interpretare a sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie” a ridicat probleme de
interpretare și aplicare atât la nivelul caselor de pensii, cât și la nivelul instanțelor judecătorești. În mod
concret, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, Casa Județeană de
Pensii Cluj a apreciat că indicele de corecție nu îi este aplicabil persoanei pensionate pentru invaliditate
în temeiul Legii nr.19/2000, în timp ce Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și
asigurări sociale a apreciat că dispozițiile art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 sunt
aplicabile.
20.Având a dezlega chestiunea de drept „dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de
pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecţie conform art.170 din Legea nr.263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul emiterii unei
decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată
pusă în plată”, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,
prin Decizia nr.71 din 16 octombrie 2017, a decis că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.170
din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,
„indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în
vigoare a legii.” În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că „data
înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata
acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi
că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie
pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate
în perioada de anticipare” (paragraful 62). De asemenea, a precizat că „în situaţiile în care dreptul iniţial
la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art.170 din Legea nr.263/2010, indicele de
corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub
aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât, potrivit textelor susmenţionate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor
băneşti.”
21.Ulterior, prin Decizia nr.29 din 14 mai 2018 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu
privire la interpretarea dispoziţiilor art.170 alin.(1) şi (3) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.568 din 5 iulie 2018, paragraful 71, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că „nu se poate reţine niciun argument pentru care Decizia
nr.71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a art.170
alin.(1) şi (3) din Legea nr.263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate.”
22.Sesizată fiind la rândul său să se pronunțe asupra constituționalității sintagmei „înscrierea
iniţială la pensie” din cuprinsul art.170 alin.(3) din Legea nr.263/2010, Curtea Constituțională a reținut
însă că „în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii
nr.19/2000, interpretarea sintagmei «la înscrierea iniţială la pensie», cuprinsă în conţinutul art.170
alin.(3) din Legea nr.263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecţie prevăzut la
alin.(1) al aceluiaşi articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile de stagiu
de cotizare şi vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr.263/2010 creează un tratament juridic
diferit, care nu este susţinut de o justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor
constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Prin urmare, Curtea a apreciat că
această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că pentru
persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr.19/2000 înscrierea iniţială la pensie se
referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr.263/2010,
respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă”(Decizia nr.702 din 31 octombrie
2019, paragraful 35).
23.Curtea apreciază că sintagma „la data înscrierii inițiale la pensie” din cuprinsul art.IV alin.(2)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 nu poate primi o interpretare diferită de cea reținută
prin Decizia nr.702 din 31 octombrie 2019, deoarece soluția legislativă vizată de legiuitor este aceeași.
Întrucât, chiar dacă se află într-o strânsă legătură, dispozițiile art.170 din Legea nr.263/2010 sunt
distincte de dispozițiile art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013, astfel că dispozițiile
art.29 alin.(3) din Legea nr.47/1992, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate
ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, nu sunt aplicabile, și pentru
că, așa cum reiese din decizia antereferită a Curții Constituționale, viciul sintagmei „la inscrierea inițială
la pensie” rezultă din însuși conținutul reglementării, Curtea va admite excepția de neconstituționalitate
5
și va constata că sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie” din cuprinsul art.IV alin.(2) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate,
doar în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin
aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare
prevăzute de Legea nr.263/2010.
24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie,
precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
Decide :
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale – Completul A1 în Dosarul nr.2586/117/2015 și constată că sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie” din cuprinsul art.IV alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr.263/2010.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel Cluj –
Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale – Completul A1 şi se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 20 ianuarie 2021.