Un plutonier adjutant SRI a solicitat Tribunalului Constanța să oblige Casa Sectorială a SRI să-i actualizeze pensia militară dintr-o soldă de funcție care, potrivit HG nr. 1/2017, să nu fie mai mică decât salariul minim pe economie.
Tribunalul i-a respins cererea din motive puerile sugerate și de Intâmpinarea CPS a SRI.
Domnul plutonier a avut norocul că a dat la Curtea de Apel Constanța de un complet dispus să examineze cererea prin prisma tuturor actelor normative care erau in vigoare la data actualizării pensiei militare, nu numai cele invocate de apelant. A inceput cu OUG nr.1/2010 și L nr. 285/2010 și a încheiat cu Legea nr. 207/2017, de aprobare a OUG nr. 56/2017.
Completul s-a raportat și la deciziile tangente cu cauza, date de ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Este prima hotărăre judecătorească de care eu am cunosțință care aplică actualizarea pensiilor militare în baza Legii nr. 152/2017, așa cum a fost ea completată de OUG nr. 56 din august 2017 și de Legea nr. 207/2017, de aprobare a OUG nr. 56/2017, concluzionând că
" s-au produs, ca urmare a adoptării celor două acte normative (Legea nr. 152/2017 și OUG nr. 56/2017), două majorări: o majorare a soldei de funcție cu 15%, de la 30.06.2017, urmată de o nouă majorare a acesteia, de la 7.08.2017, cu diferența dintre majorarea cu 15% a soldei de funcție, adusă la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, și cuantumul primei majorări."
Așa se explică de ce CA Constanta obligă CSP a SRI să emită o nouă decizie de actualizare pentru perioada de după 07 08 2017, data publicării OUG nr. 56/2017 în MO.
Nu cred că după noua decizie de actualizare subofiterul SRI va obține o pensie mai mare decât cea avută în plată la data de 30 06 2017, dar decizia Curții de Apel Constanța este folositoare de principiu pentru cei cu vechime mai mică, așa cum este @Flavius Ifrim, si a căror solda de funcție, chiar și în cuantum compus, este mai mică decât salariul minim pe economie. Nu e cazul ofiterilor din sistemul de apărare sau al comisarilor de poliție.
CA Constanta nu a folosit HG nr. 1/2017 ca temei juridic pentru a admite apelul ci, în principal, Legea nr.152/2017 completată de OUG nr. 56/2017.
Dacă veți citi articolele de pe acest blog de la eticheta Actualizare, veți constata că incă din 2018 vorbeam de o asemenea aplicare a OUG nr. 56/2017 in cazul celor cu solde de funcții in cuantum compus sub salariul minim pe economie.
Se pare că Ifrim al nostru nu a avut parte la Bacău de un asemenea complet de judecată precum cel de la Constanța.
Intreaga Motivare a Deciziei nr. 935/21 05 2021 a CA Constanța în dosarul nr. 3391/118/2020 o găsiți pe ROLLI. ro
Mai jos public doar considerentele CA Constanța
2. Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că recalcularea soldei de funcție, conform art. II alin. 7 din Legea nr. 152/2017, se aplică doar în situația personalului militar în activitate. Conform art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, la stabilirea bazei de calcul pentru recalcularea pensiei au fost actualizate, conform legislației salarizării în vigoare la 1.01.2016, numai elementele salariale ale soldei lunare brute efectiv realizate de fiecare beneficiar. De asemenea, intimata a prezentat mecanismul actualizării pensiilor militare de stat potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin raportare la art. II alin. 3 lit. b) din Legea nr. 152/2017 și la modificarea adusă art. II alin. 7 din această lege prin Legea nr. 207/2017.
3. În cadrul judecății în apel a fost atașat dosarul de fond și nu au fost administrate probe noi.
III. Analiza apelului:
1. Apelantul, fost plutonier adjutant, este beneficiarul unei pensii militare de stat, recalculate în condițiile Legii nr. 223/2015 prin decizia intimatei nr. _____/31.07.2017, începând de la 1.01.2016.
2. Face obiectul cauzei, în apel, cererea de actualizare a acestei pensii, potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, având în vedere salariul minim brut pe țară garantat în plată de 1.450 lei, prevăzut de HG nr. 1/2017.
3. Legea nr. 223/2015 a prevăzut succesiv două modalități de actualizare a pensiilor militare de stat. Potrivit variantei inițiale a art. 60 alin. 1, „[c]uantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie [...]”.
4. Această prevedere legală s-a aflat în vigoare până la 14.09.2017, întrucât a fost modificată prin art. VII pct. 2 și 3 din OUG nr. 59/2017, în sensul modificării art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 astfel: Art. 59 - "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul N_______ de S_________. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." Art. 60 - "La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."
5. Astfel, sediul materiei actualizării pensiilor militare de stat a fost mutat de la vechiul art. 60 la noul art. 59, înlocuind vechiul art. 59 referitor la o altă instituție juridică – indexarea pensiei, astfel încât noua variantă normativă a actualizării reproduce în esență vechea instituție a indexării.
6. Potrivit art. X din OUG nr. 59/2016, art. VII pct. 3 din acest act normativ (instituind noul art. 60 din Legea nr. 223/2015 – noua modalitate de actualizare a pensiilor militare de stat) a intrat în vigoare la 15.09.2017.
7. Prin urmare, orice operațiune de actualizare a pensiei militare de stat potrivit vechii forme a art. 60 din Legea nr. 223/2015 trebuie circumscrisă perioadei în care această prevedere legală s-a aflat în vigoare, anume până la 14.09.2017. De la 15.09.2017 este aplicabilă noua modalitate de actualizare a pensiilor militare de stat, care nu se mai raportează la evoluția salarizării personalului aflat în activitate, ci la rata medie anuală a inflației.
8. Actualizarea pensiei militare de stat, potrivit vechii forme a art. 60 din Legea nr. 223/2015, care face obiectul cauzei de față, s-a făcut sau trebuia făcută în măsura producerii evenimentului relevant descris în ipoteza normei: „ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”.
9. Apelantul se prevalează în acest sens de art. 1 din HG nr. 1/2017, care a prevăzut următoarele: „Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră”.
10. HG nr. 1/2017 a fost adoptată în baza art. 164 C. muncii, care prevede următoarele: „(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. (2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară. (3) Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei. (4) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este adus la cunoștința salariaților prin grija angajatorului.”
11. Chestiunea esențială pe care o implică analiza pretențiilor reclamantului este componenta salarială care nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, de 1.450 lei, valabil de la 1.02.2017 potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017.
12. Din vechiul art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, aflat în vigoare până la 15.09.2017, rezultă că pensiile militare de stat se actualizează „ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. Legea avea în vedere solda de grad, salariul gradului profesional și/sau solda de funcție, precum și salariul de funcție ale personalului aflat în activitate, care ocupă la data actualizării o funcție identică sau similară celei ocupate de pensionar în perioada de referință (cele 6 luni alese de acesta pentru calculul bazei de calcul a pensiei militare de stat, potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015). Astfel, actualizarea pensiilor militare de stat ale militarilor avea loc atunci când se majorau soldele de grad sau cele de funcție ale militarilor, iar actualizarea pensiilor militare de stat ale polițiștilor avea loc atunci când se majorau salariile de funcție ale polițiștilor.
13. Prin urmare, în cazul apelantului, care este pensionar militar provenind din rândul militarilor, incidența art. 1 din HG nr. 1/2017 în privința actualizării pensiei de serviciu trebuie analizată din perspectiva soldei militarilor aflați în activitate, exercitând funcția avută de acesta în perioada de referință pe care a ales-o pentru calculul bazei de calcul a pensiei militare de stat.
14. Așadar, trebuie analizat dacă, în perioada 1.02.2017 – 14.09.2017 inclusiv (de la intrarea în vigoare a HG nr. 1/2017 până la ieșirea din vigoare a vechiului art. 60 din Legea nr. 223/2015, adică până la intrarea în vigoare a OUG nr. 59/2017), a existat vreo dispoziție legală în baza căreia solda lunară, solda de grad și/sau solda de funcție a militarilor să nu poată fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Totodată, trebuie identificat care dintre acestea sunt supuse comparației cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.
15. În regulă generală, art. 164 alin. 3 C. muncii prevede că „[a]ngajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară”. Prin urmare, ceea ce se ia în calcul, potrivit dreptului comun, este salariul de bază.
16. În cazul militarilor, art. 3 din capitolul 2 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 prevedea următoarele: „(1) Personalul militar are dreptul la soldă lunară. (2) Solda lunară se compune din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. (3) Solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferențierii soldelor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare pentru soldele de funcție.” Art. 10 alin. 1 din Legea nr. 284/2010, care prevede modul de calcul al salariilor de bază, al soldelor/salariilor de funcție și al indemnizațiilor lunare de încadrare, este un text general, de la care norma specială prevăzută de art. 3 alin. 3 din capitolul 2 din Anexa VII la aceeași lege derogă în sensul că solda de funcție este doar una dintre componentele soldei funcției de bază.
17. De asemenea, art. 93 alin. 1 prevedea astfel: „Drepturile bănești stabilite a fi acordate, prin alte acte normative, în raport cu solda de bază sau, după caz, cu solda lunară, se vor calcula față de solda funcției de bază.”
18. Prin decizia preliminară nr. 51/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut „scopul Legii-cadru nr. 284/2010 reglementat la art. 5 lit. b), în sensul în care noțiunile echivalente salariul de bază, solda funcției de bază, salariul funcției de bază și, respectiv, indemnizația de încadrare sunt definite drept "principal element al câștigului salarial" (par. 101)”.
19. Rezultă prin urmare că, în cazul militarilor, „salariul de bază” la care se referă art. 164 alin. 2 C. muncii este „solda funcției de bază”. Potrivit art. 3 alin. 2 și 3 din capitolul 2 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010, „solda de funcție” era o componentă a „soldei funcției de bază”, care la rândul său era o componentă a „soldei lunare”. Prin urmare, nu solda de funcție trebuia să fie cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, ci solda funcției de bază (în care solda de funcție era doar o componentă).
20. Rezultă, prin urmare, că solda de funcție nu poate „echivalată”, sub imperiul acestei legislații coroborate cu art. 1 din HG nr. 1/2017, cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, așa cum a solicitat reclamantul. Pretențiile sale urmează însă a fi analizate, în continuare, prin raportare la legislația ulterioară, până la 15.09.2017, când vechiul art. 60 din Legea nr. 223/2015, care a constituit temeiul actualizării în urma majorărilor salariale aplicabile personalului în activitate, a ieșit din vigoare, fiind modificat prin OUG nr. 59/2017.
21. Potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 285/2010, „[î]n anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru” (adică Legea nr. 284/2010). Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 285/2011, „[î]ncepând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%”.
22. Așadar, solda funcției de bază, incluzând mai multe componente salariale, alături de salariul de funcție, a fost majorată cu 15% de la 1.01.2011 și apoi a fost plafonată, prin dispoziții legale succesive, până la 1.01.2018, cu excepția majorării cu 10% a soldelor funcțiilor de bază, prevăzută de Legea nr. 293/2015.
23. Potrivit art. 4 alin. 2 din OUG nr. 9/2017, „[p]rin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.”
24. Această normă are caracter special în raport cu cea generală prevăzută de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017, fiind de strictă interpretare și aplicare. Art. 1 alin. 1 prevede că, „[î]n perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.
25. Ca normă specială, art. 4 alin. 2 din OUG nr. 9/2017 reglementează numai modul de calcul al sporurilor, indemnizațiilor și altor asemenea drepturi specifice, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, precum și al drepturilor salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol, iar nu și modul de calcul al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție – care au rămas guvernate de norma generală prevăzută de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017, în sensul că s-au menținut în plată.
26. Excepție de la această normă generală au făcut, potrivit art. 2 din OUG nr. 9/2017, salariile de bază ale personalului prevăzut de art. 1 din OUG nr. 2/2017 (personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale; personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte) s-au stabilit „în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”. Cum militarii și polițiștii nu au intrat în ipoteza acestei norme, ci doar în cea a art. 4 alin. 2, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a luat în calcul, în cazul acestora, doar pentru stabilirea sporurilor, indemnizațiilor și altor asemenea drepturi specifice, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, precum și al drepturilor salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol, în timp ce, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017, s-a menținut în plată cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară.
27. În continuare, potrivit art. 7 lit. b) din Legea nr. 153/2017, „solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I - IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”.
28. Cu toate acestea, potrivit art. 38 alin. 1 și alin. 2 lit. a) din Legea nr. 153/2017, „[p]revederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.
29. Prin urmare, art. 7 lit. b) din Legea nr. 153/2017 nu s-a aplicat în anul 2017. Totodată, abia de la 1.01.2018, când vechiul art. 60 din Legea nr. 223/2015 nu mai era în vigoare, ca urmare a modificării prin OUG nr. 59/2017, s-a aplicat art. 7 alin. 1 din OUG nr. 90/2017, în sensul că, „[p]entru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabilește în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.
30. Potrivit art. II alin. 3 lit. b) din Legea nr. 152/2017, care a intrat în vigoare la 30.06.2017, „[d]e la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal: [...] b) cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.
31. Acest act normativ a fost completat prin OUG nr. 56/2017, introducându-se trei alineate la art. II, dintre care relevant în cauza de față este alin. 7: „Majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) și (6), se aplică la salariul de bază/solda de bază/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta.”
32. Această prevedere legală a fost modificată prin Legea nr. 207/2017, în sensul înlocuirii expresiei „solda de bază” cu „solda de funcție”.
33. Legea nr. 152/2017 a intrat în vigoare la 30.06.2017, astfel că majorarea soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, potrivit art. II alin. 3 lit. b), a avut loc de la această dată.
34. OUG nr. 56/2017 a intrat în vigoare la 7.08.2017 (data publicării în Monitorul Oficial), astfel încât dispoziția ca majorarea soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, potrivit art. II alin. 3 lit. b) din Legea nr. 152/2017, să se aplice la „solda de bază”, al cărei „cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”, a devenit aplicabilă de la 7.08.2017. Fiind vorba despre majorarea soldei de funcție, al cărei „cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”, rezultă că de la 7.08.2017 solda de funcție nu putea fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată – situația fiind fundamental diferită de cea rezultând din aplicarea art. 4 alin. 2 din OUG nr. 9/2017, potrivit căruia, așa cum s-a reținut mai sus, numai stabilirea sporurilor, indemnizațiilor și altor asemenea drepturi specifice, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, precum și al drepturilor salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol, se făcea prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată, în timp ce, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017, s-a menținut în plată cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară.
35. În sprijinul concluziei că art. II alin. 7 din Legea nr. 152/2017, introdus prin OUG nr. 56/2017, se aplică, în cazul militarilor, doar de la 7.08.2017 (data intrării în vigoare a acestui act normativ), se reține că, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituție, „[l]egea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. Așadar, în contextul aplicării acestui principiu constituțional, în măsura în care solda de funcție era mai mică decât salariul minim pe țară garantat în plată, s-au produs, ca urmare a adoptării celor două acte normative (Legea nr. 152/2017 și OUG nr. 56/2017), două majorări: o majorare a soldei de funcție cu 15%, de la 30.06.2017, urmată de o nouă majorare a acesteia, de la 7.08.2017, cu diferența dintre majorarea cu 15% a soldei de funcție, adusă la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, și cuantumul primei majorări.
36. Deși Legea nr. 207/2017, prin care s-a înlocuit expresia „solda de bază” cu „solda de funcție” în cadrul art. II alin. 7 din Legea nr. 152/2017, a intrat în vigoare la 4.11.2017, soluția legislativă menționată rezulta oricum pe cale de interpretare a art. II alin. 7 sus menționat, astfel încât a fost aplicabilă de la 7.08.2017, adică de la data intrării în vigoare a OUG nr. 56/2017. Astfel, chiar dacă Legea nr. 207/2017 nu ar fi fost adoptată niciodată, de vreme ce art. II alin. 3 lit. b) din Legea nr. 152/2017 a prevăzut majorarea cu 15% a soldelor de funcție, iar art. II alin. 7 din Legea nr. 152/2017, introdus prin OUG nr. 56/2017, a prevăzut că această majorare se aplică la „solda de bază”, al cărei „cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”, iar noțiunea de „soldă de bază” nu avea reflectare în legislația care reglementa atunci salarizarea militarilor (art. 3 alin. 2 din Capitolul II din Anexa nr. VI a Legii nr. 153/2017 - „Solda lunară se compune din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale”), singura interpretare rațională a art. II alin. 7 ar fi fost oricum aceea că se referă la „solda de funcție”, la care se referea și art. II alin. 3 lit. b) din Legea nr. 152/2017. Legea nr. 207/2017 doar a confirmat această interpretare a art. II alin. 7 din Legea nr. 152/2017.
37. Este adevărat că majorările prevăzute de art. II alin. 3 lit. b) și alin. 7 din Legea nr. 152/2017 s-au aplicat soldelor de funcție ale personalului militar aflat în activitate. Însă la vremea respectivă (7.08.2017) era încă în vigoare vechiul art. 60 din Legea nr. 223/2015, care impunea intimatei să actualizeze pensia de serviciu a apelantului în acord cu aceste majorări salariale ale personalului aflat în activitate. Această actualizare trebuia a fi făcută, în măsura în care solda de funcție era, în cazul apelantului, mai mică decât salariul minim brut pe țară garantat în plată, sub ambele aspecte mai sus arătate: majorarea cu 15% a soldei de funcție, de la 30.06.2017, și majorarea acesteia, de la 7.08.2017, cu diferența dintre majorarea cu 15% a soldei de funcție, adusă la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, și cuantumul primei majorări.
38. Din buletinul de calcul (filele 18-20 din dosarul primei instanțe), anexă a deciziei intimatei nr. _____/15.11.2018 rezultă că aceasta a realizat actualizarea pensiei ca urmare a majorării soldelor lunare potrivit art. II pct. 3 lit. b) din Legea nr. 152/2017, de la 30.06.2017, dar cuantumul actualizat al soldei de funcție, majorat, este chiar și în continuare între 1.072 lei și 1.245 lei, deci mai mic decât suma de 1.450 lei, reprezentând salariul minim brut pe țară garantat în plată, de la 1.02.2017, prevăzut de art. 1 din HG nr. 1/2017. Rezultă prin urmare că intimata nu a efectuat actualizarea pensiei apelantului și prin raportare la art. II alin. 7 din Legea nr. 152/2017, raportat la art. 1 din HG nr. 1/2017, în sensul că nu a aplicat majorarea de 15%, de la 7.08.2017, asupra soldei de funcție care nu poate fi mai mică decât suma de 1.450 lei.
39. În ceea ce privește identificarea soldei de funcție care este supusă comparației cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, Curtea are în vedere că aceasta este solda de funcție actualizată (potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015) și majorată (potrivit Legii nr. 293/2015), întrucât raportarea se face la soldele actuale ale militarilor activi, iar nu la solda avută de pensionar în perioada de referință, aleasă de acesta potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015.
40. În ceea ce privește situația sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, despre care apelantul susține că ar trebui excluse din solda de funcție, art. 6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 a prevăzut următoarele: „În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea.”
41. De asemenea, potrivit art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010, „[î]n salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.”
42. Din analiza acestor prevederi legale rezultă că sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit OUG nr. 1/2010, au fost incluse în solda funcției de bază, care, în contextul oferit de art. 164 alin. 2 C. muncii și de art. 3 din capitolul 2 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010, citate anterior, a constituit elementul de comparație cu salariul minim brut pe țară garantat în plată. Sensul tezei finale a art. 6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 este că sumele compensatorii nu s-au luat în calcul la determinarea sporurilor, indemnizațiilor sau altor elemente salariale care se stabileau în funcție de solda funcției de bază. Astfel, sporurile, indemnizațiile și alte elemente salariale nu se determinau și ca procente asupra sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu. Însă acest mod de calcul al sporurilor, indemnizațiilor sau altor elemente salariale nu schimbă faptul că sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu au fost incluse în solda funcției de bază, deci implicit și în solda de funcție. Astfel, regimul juridic al sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu a fost diferit de cel al sporurilor, indemnizațiilor sau altor elemente salariale calculate asupra soldei funcției de bază, respectiv asupra soldei de funcție: cele dintâi s-au luat în considerare cu ocazia verificării conformării față de nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.
43. Singurul motiv pentru care s-au acordat sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, potrivit art. 6 din OUG nr. 1/2010, aferente drepturilor salariale care nu au mai fost prevăzute de Legea nr. 330/2009, a fost acela ca, la punerea în aplicare a acestei legi, cuantumul total al drepturilor salariale să nu se diminueze. Natura juridică a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu nu a păstrat însă nimic din natura juridică a drepturilor salariale care nu au mai fost prevăzute de Legea nr. 330/2009, întrucât voința legiuitorului, exprimată prin această lege, a fost să nu mai acorde aceste din urmă drepturi salariale; nu se poate reține o simplă omisiune a legiuitorului de a le reglementa, așa cum a susținut apelantul, o astfel de interpretare neavând niciun suport legal. Cu titlu tranzitoriu, doar pentru a nu scădea cuantumul total al drepturilor salariale, s-au acordat sume compensatorii, incluse în salariul/solda de bază.
44. Aceeași concluzie rezultă din decizia preliminară nr. 15/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a reținut că „orientarea instanțelor de judecată spre o anumită interpretare a normelor juridice pe care instanța de trimitere le indică este în sensul că analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al salariului de funcție al polițiștilor se face fără excluderea din salariul de funcție a sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare - Legea-cadru nr. 284/2010 -, dar care au fost păstrate, virtual, ca drepturi câștigate” (par. 67).
45. OUG nr. 75/2020, adoptată în baza deciziei nr. 51/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de apelant, nu au legătură cu cauza de față, de vreme ce reglementează măsuri salariale aplicabile de la data intrării ei în vigoare (14.05.2020), când vechiul art. 60 din Legea nr. 223/2015, care constituie temeiul juridic al actualizării care face obiectul pretențiilor deduse judecății, nu se mai afla în vigoare, fiind modificat prin OUG nr. 59/2017.
46. Faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, se face deosebire între salariul propriu-zis și drepturile salariale secundare, iar sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu fac parte din cea de-a doua categorie, prezintă importanță exclusiv din perspectiva înțelegerii domeniului de aplicare a protecției constituționale a salariului, ca parte a dreptului la muncă, prevăzut de art. 41 din Constituție. Astfel, Constituția protejează dreptul constituțional la salariu, dar nu și la „drepturi salariale secundare”. Așa se explică, de exemplu, că dreptul legal al sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu nu beneficiază și de protecție sub imperiul dreptului constituțional la salariu, așa cum rezultă din decizia Curții Constituționale nr. 51/2020, par. 15: „este de competența legiuitorului eliminarea sau, din contră, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fără ca aceasta să aibă relevanță constituțională, astfel încât abrogarea art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 nu este discriminatorie și nu afectează dreptul constituțional la salariu”.
47. Dar această distincție între salariul propriu-zis, care poate fi echivalat cu salariul de bază, solda funcției de bază, solda de funcție, indemnizația de încadrare, și drepturile salariale secundare, precum sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, nu prezintă relevanță din perspectiva protecției lor legale. Legea protejează toate aceste drepturi salariale în egală măsură. Mai mult decât atât, distincția mai sus menționată, care conturează nivelul protecției constituționale a dreptului la salariu, nu înlătură opțiunea legiuitorului de a include în salariul de bază diverse sporuri, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu – sub rezerva, exprimată prin decizia Curții Constituționale nr. 667/2016, ca acestea din urmă să se calculeze cu respectarea principiului egalității în fața legii: dacă, de exemplu, un spor se calculează de regulă la salariul de bază, nu se poate crea un privilegiu pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice în sensul ca, pentru aceștia, un anumit spor să se includă în baza de calcul a altor sporuri. Această situație nu este însă incidentă în cazul sumelor compensatorii, cu privire la care s-a dispus prin art. 6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 că „nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea”.
48. Faptul că sumele compensatorii pe de o parte fac parte din salariul de bază, din solda funcției de bază, din salariul funcției de bază sau din indemnizația de încadrare, iar pe de altă parte nu se iau în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea, nu înlătură, ci chiar presupune concluzia că aceste sume compensatorii se iau în considerare cu ocazia verificării încadrării salariului de bază, soldei funcției de bază, salariului funcției de bază sau indemnizației de încadrare, din care fac parte, în nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. Această verificare nu se circumscrie noțiunii de „determinare a altor drepturi de natură salarială”, prevăzută de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010.
49. Având, așadar, în vedere că intimata nu a efectuat actualizarea pensiei apelantului și prin raportare la art. II alin. 7 din Legea nr. 152/2017, raportat la art. 1 din HG nr. 1/2017, în sensul că nu a aplicat majorarea de 15%, de la 7.08.2017, asupra soldei de funcție care nu poate fi mai mică decât suma de 1.450 lei, așa cum s-a reținut anterior la punctul 38, sentința apelată va fi reformată sub acest aspect.
50. În consecință, constatând, în limitele învestirii prin cererea de apel, că sentința apelată este în parte netemeinică, în baza art. 480 alin. 1 C. proc. civ., Curtea va admite apelul formulat în cauză, va schimba în parte sentința apelată în sensul că va admite în parte cererea de chemare în judecată și va obliga pârâta să emită o decizie de actualizare a pensiei de serviciu cuvenite reclamantului, începând cu data de 06.08.2017, cu utilizarea sumei de 1.450 de lei drept cuantum actualizat al soldei de funcție majorate, pentru fiecare lună a intervalului septembrie 2003 – februarie 2004 (perioada de referință aleasă de acesta potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015).
51. Totodată, pentru recuperarea prejudiciului produs apelantului prin omisiunea actualizării pensiei de serviciu, Curtea va obliga intimata la plata către acesta a diferențelor de pensie rezultate în urma emiterii deciziei de actualizare, precum și a actualizării cu rata inflației și, în baza art. 1535 alin. 1 C. civ. și a art. 2 din OG nr. 13/2011, a dobânzii legale penalizatoare calculate asupra diferențelor de pensie de la scadența fiecărei obligații lunare și până la plata acestora, și va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul civil declarat de apelantul reclamant A_______ A____, domiciliat în C________, _______________________ C, _____________, ____________, județul C________ împotriva sentinței civile nr. 3391/11.12.2020 pronunțată de Tribunalul C________, Secția I civilă în dosarul nr._____________, în contradictoriu cu intimata pârâtă B___ B_ B_____ B_________ B B__________ B____ B_ B_________, cu sediul în sector 1, București, ___________________. 4.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată.
Obligă pârâta să emită o decizie de actualizare a pensiei de serviciu cuvenite reclamantului, începând cu data de 06.08.2017, cu utilizarea sumei de 1.450 de lei drept cuantum actualizat al soldei de funcție majorate, pentru fiecare lună a intervalului septembrie 2003 – februarie 2004.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferențelor de pensie rezultate în urma emiterii deciziei de actualizare, precum și a actualizării cu rata inflației și a dobânzii legale penalizatoare calculate asupra diferențelor de pensie de la scadența fiecărei obligații lunare și până la plata acestora.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.05.2021.
Președinte,
I_____ Minaev
Judecător,
M_____ S_______ S__