 |
| Miting de amploare, duminică las Minsk |
Analiză, Europa Liberă"
Rusia este enervată de reacțiile liderilor europeni, care invadează discursiv Belarusul, o țară pe care Moscova o consideră parte a străinătății sale apropiate și pe care va încerca să o păstreze cu orice preț în sfera ei de influență, inventând la nevoie o enclavă, un conflict care poate fi înghețat pe termen lung.
În acest fel, Belarus va deveni un stat captiv, la fel ca R. Moldova, Georgia, Ucraina.
Un alt scenariu sugerează că Rusia ar putea să atingă două obiective dintr-o lovitură, punând pe butuci Belarus și încercând provocarea unei reacții a NATO în Lituania, terenul cel mai vulnerabil al Alianței, pe fondul începerii unui nou exercițiu militar ruso-belarus.
Rusia jonglează cu geografia pentru a-și păstra controlul asupra fostului său imperiu și își folosește resursele pentru a cumpăra favoruri și a șantaja. Frontierele ei se extind sub privirile surprinse și neputincioase ale marilor cancelarii occidentale, fiindcă Rusia pare aibă pregătite scenarii pentru toate crizele din străinătatea apropiată și nu numai.
Mai mult, liderii europeni îl roagă pe Vladimir Putin să intervină pe lângă președintele belarus, Aleksandr Lukașenka pentru a „favoriza liniștirea și dialogul”, după cum s-a exprimat liderul francez, Emmanuel Macron.
Bătrânul, cum îi spun belarușii lui Lukașenka, sătui să-l vadă în fruntea țării de mai bine de un sfert de secol, este acuzat că a furat scrutinul din 9 august în care a fost reales cu peste 80% din voturile exprimate și că a comandat represiunea dură a protestelor din ultimele două săptămâni.
Rusiei i se recunoaște implict protectoratul asupra Belarusului, odată cu telefoanele primite de liderul de la Kremlin, care firește că nu e străin de ceea ce se întâmplă în această țară fără ieșire la mare și fără resurse, cu peste 9 milioane de locuitori, care până în 1990 a cunoscut doar efemer independența și unde rusa este alături de belarusă, limbă de stat.
După summit-ul european, în care UE declară că nu recunoaște alegerile din Belarus și amenință cu sancțiuni împotriva elitei politice de la Minsk, șeful Consiliului European, Charles Michel, a vorbit cu Vladimir Putin. Președintele rus i-a comunicat că orice presiune asupra conducerii din Belarus sau amestec extern în afacerile interne sunt contraproductive.
Mult mai direct, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că declarațiile venite dinspre Occident în legătură cu ceea ce se întâmplă în Belarus nu sunt despre drepturile omului sau democrație, ci doar despre geopolitică. Lavrov a mai adăugat apăsat că Rusia este „îngrijorată” nu doar de „amestecul” venit din afara, ci și de încercările de a le „impune” belurușilor „ordinea pe care actorii externi o consideră adecvată”:
„Belarusul nu se va lăsa manevrat de cei care au nevoie de el doar pentru a domina acest spaţiu geopolitic şi a promova logica distructivă a alegerii între Europa şi Rusia''
.png)
