A fost o perioadă când Legislativul a fost bulversat de niște decizii ale Curții Constituționale de prin anul 2000, potrivit cărora magistrații sunt o emanație a Constituției și, ca atare, nimeni nu se poate atinge de statutul lor, de lefurile și pensiile lor, de parcă acestea ar fi fost prevăzute de Constituție, nu de legi organice ale Parlamentului.
Zăpăceala a ținut și în anul 2010, când guvernul a desființat toate pensiile de serviciu, inclusiv pensiile magistraților, dar o decizie a CCR a spus că este neconstituțională doar eliminarea pensiilor magistraților.
Chiar și înghețarea pensiilor speciale prin celebra OUG 59/2017 i-a ocolit pe magistrați, din aceeași teamă a guvernelor PSD, partid care duce o lipsă acută de juriști de marcă, mai ales constituționaliști.
In ultimii 2-3 ani, Curtea Constituțională a fost asaltată de câteva sute de excepții de neconstituționalitate ridicate în instanțe de pensionarii militari, în special privind dispozițiile OUG 57/2015 și OUG 59/2017, care au introdus două plafonări ale pensiilor militare: una la 85% din baza de calcul și cealaltă la cuantumul net al bazei de calcul.
Ultima ordonanță a generat mari discrepanțe între pensionarii militari din diverse generații, iar cea din 2015 a cauzat scăderea cuantumului recalculat al pensiei militare pe Legea 223/2015 sub nivelul cuantumului contributiv, pentru mai bine de 60% din pensiile în plată ale militarilor de la data de 01 01 2016. Norocul militarilor a fost atunci că pensia calculată pe contributivitate este un drept câștigat și s-a menținut în plată cuantumul mai avantajos.
Este adevărat că CCR nu a admis nicio excepție până în prezent, dar, pentru a respinge cererile contestatorilor, a fost nevoită să motiveze de ce sunt constituționale plafonările, extinzând explicațiile cu privire la conceptul de drept câștigat la toate pensiile de serviciu, nu numai la cele militare.
Aceste decizii ale CCR au menirea de a clătina serios cvasiconvingerea decidenților că pensiile magistraților, inclusiv ale celor de la CCR, sunt intangibile.
Curtea Constituțională a reiterat în mai multe decizii că doar partea contributivă a pensiilor de serviciu, cea calculată potrivit L 263/2010, reprezintă un drept câștigat, nu și partea necontributivă a pensiei de serviciu a cărei plată este asigurată de la bugetul de stat.
Per a contrario, se poate spune că pensiile militare, fiind în totalitate necontributive, nu reprezintă un drept câștigat și pot fi plafonate de guvernanți până la limita suportabilității sociale.
Curtea Constituțională spune guvernanților prin ultimele decizii că orice pensie de serviciu poate fi micșorată sau plafonată, dar nu mai jos de cuantumul ei contributiv stabilit potrivit L 263/2010.
De ce mai fac magistrații grevă precum cei de la Constanța?
Aaaa! Ei se leagă de faptul că Proiectul de lege care se discută pe 28 ianuarie 2020 prevede abrogarea articolelor 82-86 din Statutul Magistraților, echivalentă cu desființarea pensiilor pentru magistrați, fapt care ar putea fi speculat si de CCR într-o mai mult ca sigură sesizare a sa.
Le sugerez parlamentarilor să înlocuiască abrogarea acelor articole cu textul:
„Pensiile magistraților calculate potrivit articolelor 82-86 din Legea 303/2004, cu modificările ulterioare, nu pot avea cuantumul mai mare decât cuantumul contributiv calculat potrivit Legii 263/2010.”
Ce ar putea să mai zice magistrații, cu ce i-ar mai putea ajuta CCR?!
Ar fi doar o plafonare, similară cu plafonările pensiilor militare, confirmate de instanțele de judecată prin zeci de mii de hotărâri judecătorești și de CCR prin zeci de decizii.
Redau și aici un extras din decizia CCR pe care se susține acest topic!
Extras din Decizia CCR nr. 652/2018
17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.
19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
.png)
