Probabil ca LV a citit acest blog dupã ce formulase deja contestatie la Tribunal, astfel nu se explicã de ce la instanța de fond si-a sustinut contestatia privind neacordarea Sporului OMM de cãtre CPS a MAI doar pe comparatia cu modul de calcul pânã la 15 09 2017, inainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 59/2017.
Gresind calificarea ca apel a cãii de atac, CPS a obligat instanța prin Intâmpinare sã judece apelul numai pe baza motivelor invocate pe fond.
Redau aceasta decizie a Curtii de Apel Timisoara pentru ca motivele invocate în recurs de LV sã servieascã model de contestație pentru cei care vor mai primii decizii de pensie cu Ordinul OMM/SOPS inclus in cuantumul net al pensiei militarew calculate potrivit L 223/2015 modificatã de OUG nr. 59/2017.
Decizia nr. 472/201928-05-2019
Recalculare pensieCurtea de Apel TIMISOARA
Pe rol se află pronunțarea apelului formulat de reclamanta L_____ V_______ împotriva Sentinței civile nr.952/2018, pronunțată de Tribunalul A___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâtele C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________, având ca obiect recalcul are pensie.
Mersul dezbaterilor a avut loc în ședința publică d__ 14 mai 2019, cele declarate fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă d__ prezenta hotărâre și potrivit căreia s-a amânat pronunțarea la data de 28 mai 2019, pentru când au fost depuse concluzii scrise de către reclamanta apelantă.
CURTEA,
În deliberare, a constatat că prin Sentința civilă nr.952/2018, pronunțată de Tribunalul A___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta L_____ V_______ împotriva pârâtelor C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________, având ca obiect anularea Hotărârii nr.xxxxx/23.07.2018 pronunțată de C______ de Contestații P_____ d__ c_____ MAI, înregistrată sub nr.xxxxxxx/23.07.2017, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei nr.xxxxxx/16.05.2018 emisă de către C___ de P_____ S_________ a MAI privind acordarea pensiei militare de stat prevăzută de Legea nr.223/2015; anularea Deciziei nr.xxxxxx/16.05.2018 privind acordarea pensiei militare de stat prevăzută de Legea 223/2015; obligarea Casei de P_____ Sectoriale a MAI să emită o nouă decizie prin care la pensia netă în plată stabilită potrivit art. VII pct.3 d__ OUG 59/2017 în cuantum de 3.759 lei să se adauge suma de 1.093 lei, sumă corespunzătoare Ordinului/Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, atestat prin Ordinul nr.4305/C/05.12.2016 emis de către Ministerul Justiției rezultând un total de plată în cuantum de 4.852 lei, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta a avut funcția de agent șef principal de penitenciare, a realizat perioadele de vechime evidențiate în buletinul de calcul aflat la fila 12 dosar și a trecut în rezervă/a încetat raporturile de serviciu la data de 04.01.2018.
Prin decizia nr. xxxxxx d__ 16.05.2018 s-au stabilit următoarele drepturi în favoarea reclamantei: 5463 lei pensie militară de stat și 1093 lei sumă corespunzătoare ordinului/semnului onorific, cuantumul brut al pensiei totale militare fiind de 6556 lei, în timp ce pensia netă în plată stabilită potrivit art. VII pct.3 d__ OUG 659/2017 a fost de 3759 lei.
Împotriva deciziei mai sus arătate reclamanta a formulat contestație soluționată, prin Hotărârea nr. xxxxx d__ 23,.07.2018, de către C______ de Contestații în sensul respingerii contestației.
Atât decizia cât și hotărârea contestate în prezenta acțiune, criticate pentru nelegalitate, sunt temeinice și legale pentru considerentele care succed.
În baza prevederilor art. 16 și 21 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu în plată, în cuantum net de 3.759 lei, a fost stabilită conform art. VII punctul 3 d__ OUG nr. 59/2017, cu începere de la data de 04.01.2018.
La emiterea deciziei, pentru aplicarea algoritmului legal de determinare a pensiei brute și a pensiei nete pârâta a utilizat baza de calcul aferentă perioadei de 6 luni (octombrie 2016-martie 2017) aleasă de pensionară prin cererea de pensie, astfel cum este atestată de fostul angajator la punctul 7 d__ fișa de pensie, respectiv media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de baza, actualizate la data deschiderii dreptului, de 6.427 lei; vechimea cumulată de 42 ani 4 luni 28 zile; procentul de 9% corespunzător vechimii peste 25 de ani a contribuției la pensia suplimentară, rezultând procentul total de 91% d__ baza de calcul (65%+17%+9%), determinat în baza art. 28,29 și 108 d__ lege, care a atras calcularea pensiei militare brute plafonată la 85% d__ baza de calcul de 5.463 lei, la care s-a adăugat sporul cu 20% al cuantumului brut, pentru semnul onorific 25 ani, totalizând pensia brută de 6.556 lei.
Pentru determinarea pensiei nete conform art. VII punctul 1 d__ OUG nr. 59/2017, pârâta a calculat și reținut impozitul în sumă de 456 lei, potrivit reglementării d__ Codul fiscal în vigoare la data acordării dreptului - ianuarie 2018, și a efectuat comparația cuantumurilor nete în raport de care este stabilită pensia în plată plafonată conform art. VII punctul 3 d__ OUG nr. 59/2017, rezultând că pensia netă (art. VII pct. 1) de 6.100 lei, este superioară plafonului legal (art. VII punctul 3) reprezentat de media netă de 3.759 lei a salariilor/soldelor comunicată de A.N.P. prin adeverința nr. B40796/DEA/03.05.2018.
A rezultat astfel pensia netă în plată de 3.759 lei, al cărei cuantum este determinat potrivit tuturor prevederilor legale în vigoare aplicabile oricărui drept la pensia militară deschis în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, după data de 15.09.2017 la care a intrat în vigoare art. VII punctul 3 d__ OUG nr. 59/2017.
Referitor la nemulțumirile contestatarei, instanța constată că sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente: Privitor la elementele d__ compunerea bazei de calcul, la atestarea mediei nete a salariilor/soldelor și a datei încetării plății soldei/salariului, reține că această obligație este prevăzută de art. 17 d__ Ordinul MAI nr. 30/2016 în sarcina structurii financiare a unității cu care solicitantul a avut raporturi de serviciu și se materializează în completarea punctului 7 și a punctului 8 al fișei de pensie: "Partea a H-a a fișei de pensie se completează de către structura de resurse umane, cu excepția pct. 7 și 8, care se completează de către structura financiar-contabilă, după cum urmează: (...) f) la pct. 7 se specifică Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate pentru situația în care beneficiarul nu își exprimă opțiunea, actualizate, d__ care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare. Rubricile d__ tabel se completează prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale soldei/salariului lunar(e) realizat(e) la funcția de bază, actualizate, aferente fiecăreia d__ cele 6 luni, astfel cum sunt prevăzute în contextul formularului, respectiv coeficient/procent și sumă;
g) la pct. 8 se înscriu data - zi, lună, an - până la care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a)-c) d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, au primit solda lunară brută/salariul lunar brut."
Astfel, la stabilirea pensiei reclamantei au fost utilizate întocmai atât baza de calcul, actualizată la data deschiderii dreptului cât și media netă a soldelor/salariilor, sumele fiind atestate de unitate la punctul 7 al fișei de pensie și prin adeverință.
Algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă integral prevederile Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea ca bază de calcul a mediei salariilor brute realizate în perioada aleasă de contestatoare.
Instanța a constatat că procentul corespunzător perioadei de contribuție Ia fondul pentru pensia suplimentară, este inclus în procentul pensiei de bază încă d__ anul 1998.
Astfel, potrivit art. 4 d__ Ordonanța de Urgență nr. 31 d__ 5 noiembrie 1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum si a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților d__ unitățile cu atribuții in domeniul apărării naționale, ordinii publice si siguranței naționale:.. (2) începând cu luna noiembrie 1998, pensiile suplimentare existente în plata, precum și cele care vor fi stabilite potrivit dispozițiilor legale se includ în drepturile privind pensia de bază."
Totodată, potrivit art. 5 d__ același act normativ: ,,începând cu data de 1 ianuarie 1999, contribuția individuală pentru pensia suplimentară, atât în cazul asiguraților d__ sistemul asigurărilor sociale de stat, cat și al celor d__ domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, este de 5%."
Potrivit art.108 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare: ,,Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget „la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:(...)".
Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 al.1 lit. a) coroborat cu alin.3 d__ același act normativ potrivit căruia: (l)Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente d__ baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% d__ baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% d__ baza de calcul prevăzută la art. 28. ( ).
De asemenea, potrivit art.108 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare: „Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară si/sau contribuția individuală la buget „Ia stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor" de: (...) a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b)6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; c)9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
Potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, procentul pensiei contestatoarei a fost stabilit astfel: 65% (pt. 25 ani ) +17% (vechimea ce depășește 25 de ani ) + 9% (contribuție pensie suplimentară) = 91%. Astfel, procentul de 91% x 6427 lei (baza de calcul) =5849 lei pensie militară brută stabilită conform Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța a reținut că potrivit art. 30 d__ Legea nr.223/2010 modificată prin OUG nr. 57/2015: „Pensia stabilită, recalculată si actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% d__ baza de calcul prevăzută la art. 28, sens în care procentul pensiei reclamantei nu poate depăși 85% d__ baza de calcul, chiar dacă prin adăugarea procentului pensiei suplimentare, procentul reclamantei ajunge la 91%, pensia brută a acesteia nu poate depăși procentul prevăzut la articolul 30 d__ lege.
Potrivit prevederii anterioare, pensia militară a reclamantei se stabilește astfel: 6427x85%= 5463 lei pensie militară brută. Totodată, conform prevederilor art. 11, alin. 3 d__ Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare: „Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul M______" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei".
Instanța a constatat că în temeiul acestei dispoziții legale, la cuantumul pensiei militare brute stabilite s-a aplicat sporul de 20%, aferent Semnului Onorific „În Serviciul Patriei" pentru 25 ani. De asemenea, la pensia militară brută a reclamantei se adaugă cuantumul aferent OMM, rezultat ca urmare a adăugării procentului calculat astfel: 5463 lei x 20% = 1093 lei, 5463+1093= 6556 lei brut.
Potrivit dispozițiilor art. VII d__ OUG nr.59./2017 „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei".
Pentru a se stabili pensia netă se aplică dispozițiile legale cu privire la impozitare, în sensul că se impozitează veniturile d__ pensie ce depășesc 2000 lei, reclamanta datorând impozit în cuantum de 456 lei, impozit care se scade d__ cuant umul brut al pensiei, astfel: 6556-456= 6100 lei.
Potrivit adeverinței nr. B xxxxx d__ data de 03.05.2018, emisă de Serviciul financiar d__ c_____ Penitenciarului A___, media salariilor nete realizate de reclamantă pe cele 6 luni, respectiv octombrie 2016 - martie 2017 a fost în cuantum de 3759 lei.
Tribunalul a constatat că pârâta a acționat în conformitate cu prevederile art. VII pct.3 d__ OUG nr. 59/2017, privind modificarea și completarea unor acte normative d__ domeniul pensiilor de serviciu, potrivit cărora pensia netă a reclamantei este plafonată la media salariilor nete pe cele 6 luni, respectiv la cuantumul de 3759 lei, aspect menționat și în decizia de pensie contestată.
În ceea ce privește modificarea Legii nr. 223/2015, cu modificările si completările ulterioare, instanța reține că aceasta a produs efecte asupra persoanelor a căror drepturi la pensiei s-au deschis după data de 07.08.2017, respectiv 15.09.2017. cunoscut fiind si principiul de drept conform căruia legea nu retroactivează, cu excepția legii penale mai favorabile.
Astfel, câtă vreme intervenția legiuitorului s-a realizat înainte de deschiderea dreptului reclamantei la pensie, nu se poate invoca aplicarea unui act normativ ale cărui prevederi nu mai erau în vigoare la data deschider ii dreptului la pensie.
Instanța a observat că procentul aferent pensiei suplimentare și sporul aferent ordinul meritul militar au fost aplicate corect, actualizarea s-a realizat conform dispozițiilor legale, vechimea totală a reclamantei a fost corect valorificată, baza de calcul a pensiei este cea comunicată de angajator, salariile nete sunt cele comunicate de angajator, modalitatea de calcul a pensiei fiind cea prevăzută în lege, sens în care susținerile reclamantei vin în contradicție cu prevederile legale mai sus enunțate.
În ceea ce privește susținerile reclamantei privind încălcarea principiilor constituționale, instanța menționează că dispoziția legală privește doar stabilirea cuantumului pensiei petentei pentru viitor, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale.
În ceea ce privește susținerile reclamantei privind încălcarea principiilor constituționale, instanța menționează că dispoziția legală privește doar stabilirea cuantumului pensiei petentei pentru viitor, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale.
De altfel, plata pensiei reprezintă o prestație periodică, iar Statul, în virtutea dreptului său suveran de a dispune cu privire la modalitatea de organizare a sistemului de asigurări sociale, poate oricând interveni, pentru viitor, asupra cuantumului pensiei, astfel cum a procedat cu ocazia fiecărei recalculări.
A constatat că Legea nr. 223/2015 nu suprimă dreptul petentei la un cuantum al pensiei dobândit prin actele normative anterioare, ci doar dispune pentru viitor modul de stabili re a cuantumului pensiei.
Acordarea pensiei militare de stat este un atribut al statului, exercitat prin autoritatea sa legislativă, acesta fiind exercitat în funcție de politicile sale economice.
Instanța a opinat că nu poate fi vorba despre un drept câștigat garantat pentru viitor, ci despre un drept acordat temporar de stat, în limita politicilor economice, astfel că, raportat la aspectele prezentate, pârâta s-a raportat dispozițiilor incidente în materie, respectând actele normative în vigoare.
A const atat că nu poate fi reținută o afectare a substanței dreptului la pensie prin recalcularea pensiei, câta vreme dreptul garantat de art. 1 d__ Protocolul 1 este dreptul la pensie, iar nu dreptul de a primi un anumit cuantum al pensiei, aceasta putând suferi modificări datorită schimbărilor legislative, fără a se putea considera că aceste fluctuații afectează însăși substanța dreptului, astfel încât să se poate susține faptul că petenta și-ar fi pierdut chiar dreptul la pensie.
Având în vedere aspectele preci zate, instanța a apreciat că în speța dedusă judecății nu a avut loc nicio încălcare a art. 1 d__ Protocolul 1 Adițional la Convenție. Simpla comparație pe care pensionarul ar realiza-o între cuantumul pensiei stabilite și un cuantum mai avantajos dar iluz oriu al pensiei, nu poate înfrânge principiul constituțional al intrării în vigoare și aplicării în timp a legii.
În considerarea tuturor celor ce preced, în baza temeiurilor de drept mai sus indicare, găsind neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de reclamanta L_____ V_______ în contradictoriu cu pârâtele C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________ – reprezentată prin Direcția Generală Juridică, Tribunalul a respins-o și, raportat la această soluție, nu a acordat cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs, recalificat apel, reclamanta L_____ V_______, solicitând admiterea apelului , schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. VII d__ O.U.G nr 59/2017 la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor /salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
Potrivit dispozițiilor art.11, alin. 3 d__ Legea nr.80/1995, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu Ordinul "Meritul M______"clasele a III-a, a II-a, și a I-a beneficiază de un spor de 10%, 15% și respectiv 20% al cuantumului pensiei.
Existența celor două reglementări legale și a principiului interpretării unei dispoziții legale în sensul producerii de consecințe juridice, duc la concluzia, dând eficiență acestui principiu, că fiecare normă legală ante-menționată reglementează domenii diferite.
Astfel, O.U.G nr 59/2017 stabilește modul de calcul al pensiei prin raportare la soldele / salariile obținute de salariat timp de 6 luni.
Așa fiind, pensia netă de care se poate beneficia este ușor de calculat și nu prezintă nici o dificultate.
Legea nr.80/1995 nu reglementează venituri de care se poate beneficia anterior momentului pensionării deci, niciodată, nu vor putea fi luate în calcul la stabilirea pensiei .D__ acest punct de vedere, concluzia instanței de fond în sensul că aplicarea procentului de 20%, în ceea ce o privește pe reclamantă, determină depășirea mediei pe șase luni a soldelor/ salariilor reprezentând pensia netă apare nelegată, întrucât acest procent nu se încadrează la venit, nu poate fi luat în calcul la stabilirea pensiei, ci se aplică ulterior stabilirii pensiei, prin raportarea procentului la pensia stabilită.
A concluziona astfel, ar însemna că, deși nu reprezintă baza de caicul a pensiei, în mod artificial este asimilată acesteia.
În al doilea rând, se învederează faptul că introducerea ordinului "Meritul M______" în baza de calcul a pensiei lipsește de orice eficiență juridică Legea nr. 80/1995 pentru simplul motiv că nimeni, anterior momentului pensionării nu a beneficiat financiarde procentul stabilit prin lege, deci nimeni nu ar putea beneficia nici ulterior pensionării.
Nu în ultimul rând, se arată faptul că Ordinul "Meritul M______" reprezintă o gratificație acordată de stat unei persoane, deci nefiind un drept al persoanei și, corelativ, o obligație a statului, nu poate fi reglementată prin lege aplicabilă erga omnes. Reprezentând o excepție, privește doar persoana căreia i s-a acordat, în consecință, gratificația nu se poate înlătura aplicându-se reglementări legale aplicabile persoanelor care nu au beneficiat de această gratificație.
Semnul onorific "Meritul M______" este o medalie, o decorație, ca multe altele, instituite de statul român ca semn de apreciere pentru cetățenii săi merituoși .Unele decorații au doar o valoare morală, altele atrag pentru titulari și anumite avantaje patrimoniale .Cu alte cuvinte, C___ de P_____ a M.A.I interpretează în manieră originală că statul (emitentul O.U.G 59/2017), ar fi ales să elimine brusc un privilegiu financiar acordat unor titulari de decorații care se năștea concret doar după dobândirea calității de pensionar.
Această practică a Casei Sectoriale a M.A.I a apărut în urma unei interpretări pe care o consideră exagerată și abuzivă a prevederilor art.60 d__ Legea 223/2015, așa cum a fost modificat acest text prin O.U.G 59/2017.
Motivele pentru care consideră incorectă interpretarea articolului 60, cu consecința eliminării sporului sunt următoarele :
- sporul pentru Ordinul "Meritul M______" are un alt caracter juridic decât pensia ;
- sporul pentru Ordinul "Meritul M______" nu face parte d__ baza de caicul a pensiei ;
- sporul se calculează și, evident, se adaugă la pensie, doar după ce se cunoaște pensia .
Art. 11 alin.4 d__ Legea 80/1995 prevede că titularii, în funcție de vechime," beneficiază de un spor de 10%, 15 %, și,respectiv, 20% al cuantumului pensiei”.
- Art.60 d__ Legea 223/2015, modificat prin O.U.G 59/2017 reglementează cu privire la pensie, nu cu privire la suplimentele ce se adaugă ulterior la pensie
- O.U.G 59/2017 nu poate abroga implicit art.11 alin.4, d__ Legea 80/1995, întrucât este o normă specială care trebuie abrogată expres, în lumina art.67, alin 3 d__ Legea 24/2000
- Nici măcar C___ de P_____ s_________ a M.A.I nu reține că sporul pentru Ordinul "Meritul M______" ar fi fost abrogat .D__ contră, este calculat, frumos, teoretic, în decizia de pensie, dar anihilat prin interpretarea făcută a art.60 d__ Legea 223/2015.
În cauză, s-a depus întâmpinare de către C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne, prin care s-a solicitat respingerea recursului, pentru următoarele considerente:
I. Astfel, se învederează faptul că natura litigiului este de asigurări sociale, astfel, calificarea căii de atac exercitată de recurentul reclamant, nu poate fi decât apel.
Potrivit art. 483 alin 2 Cod de procedură civilă: „ Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de munca și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
II. În al doilea rând și în acord cu cele menționate anterior, se solicită analizarea excepției nulității apelului, în raport de prevederile art. 471 Cod de procedură civilă.
Potrivit art. 471 alin. 1 Cod de procedură civilă:,, Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun Ia instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității".
Având în vedere prevederile legale mai sus menționate și faptul că cererea de recurs nu este motivată, se apreciază că este nulă de drept.
Față de considerentele arătate, pârâta intimată a solicitat admiterea excepțiilor invocate, și, pe cale de consecință, constatarea nulității apelului.
În drept: dispozițiile art. 471 alin.5 N. C. proc. civ.
Totodată, în cauză s-a depus întâmpinare de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne.
I. În cuprinsul întâmpinării a fost invocată excepția inadmisibilității recursului formulat, în temeiul art. 457 alin.(l) Cod procedură civilă, potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile d__ dispozitivul el
Prin Decizia nr. 19 d__ 24 octombrie 2016, privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 457 d__ Codul de procedură civilă - soluția instanței de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greșită, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 d__ 6 februarie 2017, înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a decis că:
“Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel B_____ și, în consecință, stabilește că:
Dispozițiile art. 457 alin. (4) d__ Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate.
In ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, instanța de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) d__ Codul de procedură civilă, în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispozițiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) d__ Codul de procedură civilă. "
In cauza dedusă judecății, reclamanta a sesizat instanța de judecată cu o cerere având ca obiect - contestație decizie de pensionare, nemulțumirea acesteia vizând cuantumul drepturilor Ia pensie, rezultat în urma recalculării/actualizării pensiei în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
Astfel, potrivit art. 100 și art. 103 d__ Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat „Jurisdicția în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale și curți de apel. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel."
Totodată, Tribunalul A___, în dispozitivul sentinței civile nr. 952/05.12.2018 a indicat calea de atac prevăzută de lege și pe care reclamantul avea dreptul să o formuleze, respectiv „cu apel în termen de 30 zile de la comunicare."
De asemenea, se susține faptul că în cauză nu este incident art. 152 Cod procedură civilă, potrivit căruia cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită, întrucât reclamanta nu indică niciun temei legal pentru formularea cererii sale, singurul aspect pe care îl menționează fiind legat de faptul că va depune motivele de recurs până Ia data stabilirii primului termen de judecată.
Pe cale de consecință, având în vedere cele expuse, precum și faptul că potrivit art. 517 alin. (4) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, se solicită respingerea căii de atac, ca inadmisibilă.
II. Totodată, în cuprinsul întâmpinării a fost invocată excepția decăderii în raport de următoarele considerente:
Dacă instanța de control judiciar va califica cererea reclamantului ca fiind cerere de apel, se solicită să se constate faptul că apelanta-reclamantă nu formulează critici cu privire la considerentele reținute de către instanța de fond la fundamentarea soluției, ci doar declară apel împotriva sentinței civile pronunțate în cauză.
Potrivit art. 468 Cod procedură civilă „Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel “
Totodată, art. 470 alin. (1) Cod procedură civilă dispune că “Cererea de apel va cuprinde: c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul (...)."
Termenul de motivare a apelului este un termen legal imperativ, astfel încât sancțiunea nerespectării lui este, conform art. 470 alin. (3) Cod procedură civilă, decăderea d__ dreptul de a motiva apelul.
Prin cererea sa, apelanta-reclamantă nu formulează critici cu privire la considerentele care au stat la baza hotărârii apelate, nu arată temeiurile legale în baza cărora și-a fundamentat cererea, ci se limitează la a promova calea de atac a apelului, arătând că va prezenta motivele de recurs până la data stabilirii primului termen de judecată.
Totodată, se menționează faptul că orice nemulțumire a părții poate duce la anularea ori modificarea hotărârii apelate. A motiva apelul înseamnă a arăta criticile aduse hotărârii atacate, a indica și a dezvolta motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii atacate.
Pe fondul cauzei, se apreciază faptul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, analizând în detaliu acțiunea și probele existente la dosarul cauzei.
Având în vedere aceste aspecte, intimatul a solicitat respingerea apelului, ca nemotivat.
În cele ce urmează instanța de apel va cenzura hotărârea apelată prin prisma celor invocate de reclamantă în fața instanței de fond, având în vedere că dispozițiile art. 476 Cod procedură civilă stabilesc că în cazul în care apelul nu se motivează, instanța de apel se va pronunța numai în baza celor invocate la prima instanță.
Potrivit art. 60 d__ legea 223/2015, în forma aflată în vigoare la data emiterii deciziei de pensionare xxxxxx/16.05.2018, l a stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei .
Legiuitorul a înțeles astfel să plafoneze cuantumul pensiei militare de stat calculată conform dispozițiilor art. 29 d__ Legea 223/2015 la nivelul salariilor nete corespunzătoare salariilor lunare brute d__ baza de calcul a pensiei.
Dispozițiile art. 11 d__ Legea 80/1995 invocate de reclamată, nu pot fi aplicate în sensul dorit de aceasta prin aplicarea procentului de 20% la cuantumul stabilit conform art. 60 d__ Legea 223/2015.
Procentul de 20% prevăzut de art. 11 d__ Legea 80/1995 pentru obținerea Semnului Onorific “În Serviciul Patriei”, se aplică la cuantumul brut al pensiei calculat conform art. 28-30 d__ Legea 223/2015, după care se stabilește pensia netă prin scăderea impozitului datorat, iar apoi în cazul în care se depășește cuantumul salariilor nete cuprinse în baza de calcul al pensiei, pensia ce urmează a se achita se stabilește la nivelul acestui cuantum.
În ceea ce privește neretroactivitatea legii, se constată că la data 04.01.2018, data când apelanta a ieșit la pensie, art. 60 d__ Legea 223/2015 a fost deja modificat prin OUG 59/2017 și se aplică doar pentru viitor.
Dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condițiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum și cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice.
Legiuitorul are atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor.
Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile și modalitățile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor.
Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului identificarea bazei de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul reclamantei și va menține sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamanta L_____ V_______ împotriva Sentinței civile nr.952, pronunțată la 05.12.2018 de Tribunalul A___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâtele C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________.
Fără cheltuieli de judecată.
.png)
