In dispozitivul Deciziei nr. 417/2019, publicată pe 10 oct. 2019 în MO, se stabileşte:
1. Admite sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților și constată că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.
2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.
Culmea dilentantismului de la nivelul celei mai înalte instanţe din România este că şi completele stabilite în luna ianuarie 2019 sunt innexistente deoarece nici până în prezent Hotărârile Colegiului de conducere al ICCJ nu au fost publicate în MO, ele fiind acte administrative unilaterale cu caracter normativ.
Ele au fost anulate deja printr-o Sentinţă a Curţii de Apel Bucureşti într-un dosar în care reclamant este celebra judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Voiculescu.
Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, actele administrative cu caracter normativ intră în vigoare doar de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial, până atunci ele neexistând juridic și neputând produce nici un efect.
In cazul lui Dragnea sentinta de condamnare din prima Instanţă, Completul de 3 judecători al ICCJ, este lovită de nulitate absolută, dar şi Completul Penal 2/2018 de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituit, în baza unei Hotărâri a Colegiului de Conducere a ÎCCJ de la finalul anului trecut, funcționează ilegal, fiind, astfel, lovit de excepția nulității absolute.
Acest complet a judecat, ilegal, de la sfârșitul anului trecut (mai exact din data de 19 decembrie 2018) și până a doua zi după alegerile europarlamentare, apelul formulat de inculpații din dosarul „DGASPC Teleorman”, pronunțând, tot ilegal, Sentința Penală nr. 142 din data de 27 mai 2019, când fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind una definitivă.
Punerea în libertate a lui Dragnea şi rejudecarea de la Zero a dosarelor Referendumul şi DGASPC Teleorman se va face rapid, prin promovarea cailor de atac contestaţie în anulare şi revizuirea deciziei definitive, pronunţate de un complet ilegal, prin respingerea motivelor de apel, între care se gasea şi constituirea ilegală a completului instanţei de fond.
.png)
