De regulă, SUA nu negociază cu teroriștii, mai ales după momentul 11 sept. 2001. Numai că, în momentul care habarnistul nostru de la Cotroceni anunța că românul din Fierbinti a murit în timpul unui atac terorist laș la Kabul, un reprezentant al SUA purta negocieri cu forțele talibane pentru diminuarea prezenței americane în Afganistan. Nici Viorica nu a dat un răspuns mai inteligent.
Cine sunt forțele talibane care lupta pentru ca trupele străine, inclusiv cele NATO, să plece din Afganistan?
Sunt aceleași forțe naționale afgane care în anii 80 au luptat împotriva trupelor sovietice de ocupație și pe care, adevărat este ca și cu sprijin american, le-au alungat în anul 1989.
Americanii și britanicii au întrat în Afganistan după atacul terorist de la New York asupra turnurilor gemene. Scopul a fost distrugerea bazelor All Qaeda și instaurarea unui guvern care sa nu mai permită forțe teroriste pe teritoriul tării.
Talibanii consideră trupele NATO din Afganistan ca forte de ocupație și Executivul de la Kabul ca guvern marioneta.
Dreptul internațional protejează drepturile forțelor politice care luptă pentru eliberarea teritoriului național, iar acțiunile armate care au acest scop nu pot fi calificate ca teroriste.
Nici comunismul și nici democrația de tip occidental nu sunt acceptate a fi impuse cu forța în Afganistan.
Gherilele talibane cu care se confrunta românii noștri din Afganistan au susținerea populației autohtone. Trupele de stabilizaree din Afganistan simt ostilitatea populației împotriva lor. Sunt altceva decât teroriștii All Quaida.
Trump dorește dezangajarea militară a SUA în perspectiva alegerilor din 2020, în timp ce generalii din structurile de apărare încearcă să-l convingă că este de preferat ca bătălia cu forțele teroriste sa se desfășoare în afara teritoriului SUA.
Ar fi bine ca și opinia publică din România să fie pregătită în același sens pentru a justifica prezența militară în zone predispuse a tolera organizații teroriste internaționale.