Din revista rezerviștilor SIE, Periscop:
Și spionii se plâng de discriminarea referitoare la pensiile militare
** COMUNICAT **
La 4 iulie 2019, în organizarea ANCMRR din MAI, a avut loc reuniunea semestrială a preşedinţilor structurilor asociative din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, semnatare ale Acordului-cadru de cooperare, care a analizat şi evaluat modul în care au fost duse la îndeplinire prevederile documentului, precum şi activităţile desfăşurate în perioada ianuarie-iunie 2019.
La reuniune au fost reprezentate toate cele 9 asociaţii membre, respectiv: ANCMRR „Alexandru Ioan Cuza” din MApN, ANCMRR din MAI, ACMRR din SRI, ACMRR din SIE, ACMRR din SPP, ACMRR din STS, ACMRR din DGIPI/MAI, ACMRR din ANP şi ACMRR- Diplomaţii militari.
Participanţii şi-au exprimat dezamăgirea faţă de rezultatele nesemnificatice ale demersurilor întreprinse la autorităţile de decizie ale statului român în problema discriminărilor referitoare la pensiile militare şi au convenit să continue intervenţiile legale pentru amendarea actelor normative elaborate în domeniu.
Totodată, participanţii au căzut de acord să contacteze şi alte asociaţii ale militarilor şi poliţiştilor, ale căror obiective şi scopuri sunt similare, în vederea întăririi poziţiilor comune care vizează apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale militarilor şi poliţiştilor rezervişti.
S-au adresat scrisori premierului Vasilica-Viorica Dăncilă – preşedintele PSD, ministrului finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici – preşedinte executiv al PSD şi domnului Mihai Fifor, Secretar general al PSD, în care se exprimă disponibilitatea de dialog pentru eliminarea discrepanţelor provocate de legislaţia pensiilor militare de stat.
Asociaţia noastră susţine demersurile tuturor factorilor decizionali pentru potejarea intereselor pensionarilor militari.
Suntem convinşi că, la nivelul conducerii instituţiei din care provenim, se vor avea în vedere acţiunile noastre pentru finalizarea rezolvării problemelor din domeniul pensiilor militare de stat.
Biroul executiv al ACMRR din SIE
Din destăinuirile generalului Cornel Biris în revista Periscop.
„Actul de trădare al «luptătorului anticomunist Pacepa» din anul 1978 a fost de fapt primul seism de proporții care a zguduit întreg serviciul de informații externe și implicit unitatea noastră.
În primul rând vreau să precizez că «șopârla» cu «lupta de distrugere a comunismului din România din interiorul Structurii de Informații Externe» nu a ținut și nu va ține decât în capul profanilor și implicit unitatea noastră.
Motivele dezertării lui Pacepa sunt foarte bine cunoscute celor care i-am fost contemporani în activitate și sunt absolut banale: a furat sume considerabile din fondul de cheltuieli speciale pentru satisfacerea propriilor sale interese și pentru a-i corupe pe potentații de partid și de stat, inclusiv Elena Ceaușescu. Oricât s-ar încerca să se îmbrace această mizerie într-o altă ținută, aceste este adevărul pur.
În primă fază, în unitatea noastră s-au realizat rapid analize asupra tuturor cazurilor aflate în misiune externă. Acolo unde a existat cea mai mică temere că o parte din date ar fi fost posibil să fie cunoscute de Pacepa s-au luat urgent măsuri de aducere acasă a acestor ofițeri, pentru a fi salvați.”
„A fost nevoie ca această acțiune să fie executată rapid. Oamenii au fost contactați în drumurile lor de înapoiere de la serviciu spre casă, dotați cu acte și documente de călătorie pe alte identități, transferați în spații de tranzit și apoi aduși acasă. Aici au început tragediile: familii distruse, soții și copii lăsați în urmă fără nici o explicație, cariere de prestigiu ruinate, oameni de un real potențial informativ stopați din activitatea în care erau angrenați și, de ce nu, averi, valori materiale strânse cu greu, de o viață, părăsite. Mi-e greu și nici nu aș avea timpul Pe de altă parte, urmare a dezertării lui Pacepa, unitatea noastră a fost decapitată. Toți șefii au fost trecuți în rezervă, inclusiv ofițerii de orice funcție cu gradele de locotenent-colonel și colonel. A urmat o perioadă devastatoare. Unitatea «Fantome» a fost împărțită în trei subunități și trecută în subordinea unităților de linie ai căror șefi, și ei noi, nu au avut nici un fel de experiență pe linia specifică de muncă. Ne-am chinuit să îi învățăm ce ar trebui să facă și ne-am străduit din răsputeri să supraviețuim. În plus, în unitățile noastre s-a făcut o infuzie de ofițeri de la Direcția de Contraspionaj, care ne-au privit tot timpul cu suspiciune, apoi ne-am trezit și cu unele detașări la unități cu care practic nu aveam nici în clin nici în mânecă.”
„Evenimentele din decembrie 1989 au fost practic «întrezărite» în activitatea informativă, în special prin informațiile provenite de la o parte din ofițerii aflați în misiuni externe. Mai mult decât atât, în primăvara lui ‘89 am fost chiar dezarmați, ni s-a ridicat armamentul de apărare a sediului. Deci, am fost «protejați»!
Mai clar am înțeles ce urmează să se întâmple când, în vara lui 1989, gen. Aristotel Stamatoiu, șeful Serviciului, a instruit câțiva ofițerii care urmau să se întâlnească cu o serie de «fantome» din exterior să le transmită că în România vor avea loc evenimente importante, care vor duce la schimbarea regimului politic. Le-a transmis, totodată, că situația lor va fi protejată, să manifeste calm și stăpânire de sine, și că în viitor le vor fi comunicate noile direcțiile de acțiune.
Așadar, după evenimentele din decembrie 1989, șef al spionajului românesc a devenit legendarul ofițer de spionaj Mihai Caraman. Perioada 1990-1992, cât acesta a fost șef, a fost una în care Unitatea „Fantome” își căuta cu șanse de reușită așezarea firească.
„La conducerea SIE a fost numit Ioan Talpeș, pe care noi îl știam doar din transmisiunile televizate în care apărea în postura de consilier al președintelui Ion Iliescu la discuțiile oficiale, cu un grup de mineri, în frunte cu Miron Cosma.
Pentru că niciun necaz nu vine singur, colonelul Victor Marcu, locțiitor al șefului unității, s-a hotărât să plece de la SIE pentru a se duce la SRI. Alt dezastru! A urmat imediat o perioadă de migrare a ofițerilor care veniseră anterior de la Securitatea internă, după fuga lui Pacepa, care au plecat la SRI, după Victor Marcu. Nu au plecat însă cu mâna goală: au luat cu ei și cazuri, și dosare.”
„Am simțit încă de la început că noua conducere a SIE nu agrea deloc existența și activitatea Unității „Fantome”. Desele reproșuri, nemulțumiri și animozități au culminat cu ordinul de a retrage toți ofițerii speciali și potențialul informativ din spațiul principalului partener extern. Ni s-a motivat că România nu poate intra în NATO, Uniunea Europeană și în alte organisme din cauza noastră, a «fantomelor».
.png)
