UPDATE, 26 09 2009
Pentru că și doamnele magistrat Ciucă și Costiniu, lidere ale Asociației Magistraților din România, umblă cu scrisorele pe la forurile lor europene pentru a pune presiune pe Parlament să nu legifereze o taxă pe enormele pensii ale magistraților, a căror medie este de 5-6 ori mai mare decât media pensiilor militare, invocând greșit sau incomplet decizii ale CCR, reiau mai jos un articol anterior, scris la data când și CSM a căzut în aceeași ipocrizie.
Iată cum AMR reține doar ce-i convine din multiplele decizii CCR privind pensiile de serviciu:
„Totodată, AMR a accentuat faptul că pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială pentru inconvenientele ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii”
Comunicat Asociația Magistraților din România
Potrivit multiplelor decizii ale CCR, pensiile de serviciu, inclusiv cele ale magistraţilor, sunt considerate drepturi câştigate numai în privinţa părţii contributive din compunerea lor. In privinţa părţii necontributive, legislativul poate să dispună, în limitele respectării drepturilor fundamentale şi posibilităţilor financiare.
Domnii magistraţi, chiar şi cei din ICCJ, au avut câteva divergenţe celebre cu Curtea Constituţională.
Măsura preconizată de guvern este de natură fiscală şi nu priveşte legile de organizare judecătorească. După cele scrise în Anexa la avizul negativ, CSM încearcă să-l intimideze pe Teodorovici cu lozinci, nu cu argumente juridice veridice.
Bine că au înţeles cum se face taxarea preconizată şi nu au luat-o pe meandrele curbelor de nivel, cum face un celebru blogger, în încercarea de a ne da lecţii de interpretare. Nu cred că s-ar fi ofuscat magistraţii, dacă taxa lui Orlando pe o pensie de magistrat de 15 000 lei se ridica la „enorma” sumă de 30 de bani.
Pentru a vedea cât de egoişti şi în afara cadrului constituţional sunt magistraţii cu textul servit opiniei publice pentru intimidarea lui Orlando şi Veoricăi, ei și cititorii sunt rugaţi să citească motivarea recentei Decizii nr. 237/2019(aici ), publicată în MO nr. 632/2019, din 30 07 2019. Cu doar doua zile înainte de Avizul Negativ
Poate că guvernul a greșit și când le-a impozitat pensiile!
Aici, redau numai un fragment din Motivare:
17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.
Pentru că și doamnele magistrat Ciucă și Costiniu, lidere ale Asociației Magistraților din România, umblă cu scrisorele pe la forurile lor europene pentru a pune presiune pe Parlament să nu legifereze o taxă pe enormele pensii ale magistraților, a căror medie este de 5-6 ori mai mare decât media pensiilor militare, invocând greșit sau incomplet decizii ale CCR, reiau mai jos un articol anterior, scris la data când și CSM a căzut în aceeași ipocrizie.
Iată cum AMR reține doar ce-i convine din multiplele decizii CCR privind pensiile de serviciu:
„Totodată, AMR a accentuat faptul că pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială pentru inconvenientele ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii”
Comunicat Asociația Magistraților din România
****************************************************************
Potrivit multiplelor decizii ale CCR, pensiile de serviciu, inclusiv cele ale magistraţilor, sunt considerate drepturi câştigate numai în privinţa părţii contributive din compunerea lor. In privinţa părţii necontributive, legislativul poate să dispună, în limitele respectării drepturilor fundamentale şi posibilităţilor financiare.
Domnii magistraţi, chiar şi cei din ICCJ, au avut câteva divergenţe celebre cu Curtea Constituţională.
Măsura preconizată de guvern este de natură fiscală şi nu priveşte legile de organizare judecătorească. După cele scrise în Anexa la avizul negativ, CSM încearcă să-l intimideze pe Teodorovici cu lozinci, nu cu argumente juridice veridice.
Bine că au înţeles cum se face taxarea preconizată şi nu au luat-o pe meandrele curbelor de nivel, cum face un celebru blogger, în încercarea de a ne da lecţii de interpretare. Nu cred că s-ar fi ofuscat magistraţii, dacă taxa lui Orlando pe o pensie de magistrat de 15 000 lei se ridica la „enorma” sumă de 30 de bani.
Pentru a vedea cât de egoişti şi în afara cadrului constituţional sunt magistraţii cu textul servit opiniei publice pentru intimidarea lui Orlando şi Veoricăi, ei și cititorii sunt rugaţi să citească motivarea recentei Decizii nr. 237/2019(aici ), publicată în MO nr. 632/2019, din 30 07 2019. Cu doar doua zile înainte de Avizul Negativ
Poate că guvernul a greșit și când le-a impozitat pensiile!
Aici, redau numai un fragment din Motivare:
33. .............Curtea, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 19, a amintit cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia.
Decizia CCR nr. 652/2018
17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.
