Nicio lege de modificare a codului penal și a celui de procedura penală, elaborată de guvernul PSD în ultimii 3 ani, nu a întrat în vigoare... din simplul motiv ca președintele și opoziția le-au contestat de două ori la CCR.
Cum puteau asemenea legi nepromulgate să-i încurce pe polițiștii și magistrații caracaleni care au ratat salvarea unei minore sechestrate?
CCR impută Parlamentului ca nu a reexaminat în totalitate legile respinse anterior, ignorând articolele declarate atunci neconstituționale.
Cum puteau asemenea legi nepromulgate să-i încurce pe polițiștii și magistrații caracaleni care au ratat salvarea unei minore sechestrate?
CCR impută Parlamentului ca nu a reexaminat în totalitate legile respinse anterior, ignorând articolele declarate atunci neconstituționale.
COMUNICAT DE PRESĂ
În ziua de 29 iulie 2019, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului
anterior promulgării, s-a pronunţat asupra următoarelor sesizări:
A. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii
nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sesizări formulate de deputați
aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, precum şi de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a
admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi
completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituțională.
În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de
reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii
Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea
criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.
În cadrul considerentelor se vor detalia, în mod punctual, aspectele referitoare
la deciziile Curţii Constituţionale care nu au fost transpuse în corpul legii criticate.
B. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii
nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii
nr.304/2004 privind organizarea judiciară, sesizări formulate de un număr de 78 de
deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România, respectiv de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a
admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.135/2010 privind
Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituțională. Curtea a reţinut în esenţă că, în cadrul procesului de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.633 din 12 octombrie 2018, Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare și nu a transpus toate deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, neconstituționalitatea unor norme de procedură penală. Prin aceste motive, Curtea a constatat că legea supusă controlului încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Președintelui
României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții
Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale
.png)
