Biroul Electoral Central a dat o Decizie de respingere a înscrierii Alianței USR-PLUS(Cioloș) pentru alegerile europarlamentare. Respingerea BEC a fost motivata de neîndeplinirea unor proceduri formale de validare a alianței politice.
A trebuit sa apeleze la o Renumită Casă de Avocatură pentru a pentru a ataca Decizia BEC la ICCJ.
Considerentele ICCJ, care au fundamentat soluția de anulare a Deciziei BEC, au avut în vedere faptul că nu a fost identificată încălcarea niciuneia dintre cerințele de fond sau de forma impuse de lege pentru admiterea Protocolului. De asemenea, judecatorii au ajuns la concluzia, consacrată deja în jurisprudența ICCJ, că nu se poate cenzura, pe motive formale, voința politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianță electorală.
În acest context, un prim aspect al analizei ICCJ l-a reprezentat circumstanțierea obligațiilor legale ale BEC în legatură cu analiza unui protocol de constituire a unei aliante electorale în scopul participarii la alegerile pentru Parlamentul European. Judecatorii ICCJ au arătat că BEC ar fi trebuit să verifice numai îndeplinirea urmatoarelor condiții legale: (i) Alianța este formată la nivel național din partide politice înscrise în Registrul partidelor politice, (ii) Partidele semnatare ale protocolului nu fac parte dintr-o altă alianță politică deja înregistrată, (iii) sunt respectate condițiile legale referitoare la denumirea alianței electorale și (iv) Protocolul a fost depus în termen de 48 de ore de la înființarea BEC.
În raport de argumentele și de înscrisurile administrate în cauză, ICCJ a apreciat că toate aceste condiții legale au fost îndeplinite, iar decizia BEC pentru respingerea candidaturii a fost una nelegală. ICCJ a mai arătat că din întreg curpinsul Legii nr. 33/2007 (privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European) nu rezultă condiția ca semnatarii protocolului de constituire a unei aliante să figureze ca președinți de partid în Registrul partidelor politice. Dimpotrivă, s-a reținut că este esențial ca semnatarii Protocolului să fie împuterniciți de Partide, prin organele lor de conducere, condiție îndeplinită în ce priveste Protocolul în discuție.
ICCJ a mai reținut și faptul că Protocolul a fost ratificat de conducerile executive ale celor două Partide, înainte de data pronunțării Deciziei BEC, dar și în interiorul termenului limită prevăzut de lege și de calendarul electoral, ceea ce a impus concluzia că nu putea fi aplicată sancțiunea nulității Protocolului.
De asemenea, judecătorii ICCJ au considerat că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a nu împiedica accesul competitorilor la alegerile pentru Parlamentul European, în acest fel fiind asigurat „imperativul respectarii dreptului la asociere si a dreptului de a participa la alegeri”, drepturi fundamentale consacrate de Constitutia Romaniei, de CEDO si Protocolul aditional la acesta.
În concluzie, constatând că nu a fost încalcată nicio dispoziție legală la încheierea Protocolului de constituire a Alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS” și că BEC a dat dovadă de un formalism excesiv, ICCJ a primit argumentele invocate de contestatorii USR, PLUS si Alianta 2020 USR PLUS și a admis Protocolul de constituire a acestei Aliante electorale.
.png)
