Aşa a fost la Centenarul Unirii Principatelor, la Horezu, pe 24 ianuarie 1959.
Trupele sovietice abia plecaseră din ţară, în anul 1958. Consilierii sovietici încă mai erau în instituţiile statului.
Propaganda post comunistă trece sub tăcere manifestările patriotice din anul Centenarului Micii Uniri, manifestări care atunci erau printre primele semne publice de independenţă faţă de Uniunea Sovietică.
Hora Unirii s-a jucat în Târgul Hurezilor, Vâlcea. Cadrele didactice din fostul raion Horezu au participat la festivităţile din Horezu, noi elevii beneficiind de o zi liberă de cursuri.
La 24 ianuarie 1859 s-au unit Principatele Tara Românească și Moldova sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Denumirea noului stat aflat încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman era Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei.
Termenul de România, care fusese frecvent folosit, dar neoficial, în anii 1850 cu referire la un stat unitar, situat între Marea Neagră și Munții Carpați, a devenit acum numele curent al Principatelor Unite și, începând din 1862, a fost folosit în actele oficiale ale țării.
Trupele sovietice abia plecaseră din ţară, în anul 1958. Consilierii sovietici încă mai erau în instituţiile statului.
Propaganda post comunistă trece sub tăcere manifestările patriotice din anul Centenarului Micii Uniri, manifestări care atunci erau printre primele semne publice de independenţă faţă de Uniunea Sovietică.
Hora Unirii s-a jucat în Târgul Hurezilor, Vâlcea. Cadrele didactice din fostul raion Horezu au participat la festivităţile din Horezu, noi elevii beneficiind de o zi liberă de cursuri.
 |
| Imagine istorică postată pe FB de Popas Valea Ursului. |
La 24 ianuarie 1859 s-au unit Principatele Tara Românească și Moldova sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Denumirea noului stat aflat încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman era Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei.
Termenul de România, care fusese frecvent folosit, dar neoficial, în anii 1850 cu referire la un stat unitar, situat între Marea Neagră și Munții Carpați, a devenit acum numele curent al Principatelor Unite și, începând din 1862, a fost folosit în actele oficiale ale țării.
Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și de cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.
La acea dată, Transilvania, Banatul și Bucovina erau sub ocupație Habsburgică, Basarabia era sub ocupați Rusiei Imperiale, iar Dobrogea sub ocupație Otomană.
Statul român independent a fost declarat de Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, la data de 9 mai 1877 și a fost confirmat de domnitorul Carol I la data de 10 mai 1877.
Primul teritoriu care s-a alipit statului român a fost Dobrogea, făra Cadrilater, în anul 1878, prin Tratatul de la Berlin, când Rusia a acceptat ca Dobrogea de nord, Delta Dunării și Insula Șerpilor să fie alipite la statul român, socotindu-se indreptățită să primească în schimb, de la turci, teritoriile Ismail, Cahul și Bolgrad(Bugeacul) din sudul Basarabiei.
A urmat Cadrilaterul după Războiul Balcanic din anul 1913.
Restul teritoriilor care au întregit România Mare din harta de mai jos s-au alipit de România în anul 1918.
