UPDATE 03 11 2011
Oricât se abține d-na Andrițoiu să comenteze modul de actualizare a pensiilor militare de către celelalte case de pensii, va veni cât de curând scadența.
Este un exemplu de degringolada în sistem.
Va trebui să vină cineva, parlamentul sau guvernul, pentru a pune ordine în sistem.
Legea obliga Casele Sectoriale să efectueze recalcularile/actualizările după o metodologie stabilită printr-un act normativ elaborat în comun.
Ordinul M25/2016 a fost elaborat concomitent cu bulversările pe care gulerele albe din MApN le-au produs în secret legii pensiilor militare, prin OUG nr.57/2015, de conivența cu Guvernul Cioloş. Mișcarea a creat neîncredere la celelalte ministere din sistem și fiecare a efectuat recalcularile/actualuzările pe cont propriu, prin norme interne, netransparente.
Rezultatul îl vedem în deciziile de recalculare/actualizare diferite... de la o casa sectorială la alta. Deciziile sunt publice și, ce să vezi, mai pot fi și atacate in instanta.
Oricât se codește CPS a SRI să emită decizii de actualizare va trebui să respecte legea pentru prima actualizare de după recalculare.
Casa de pensii a MAI a interpretat corect majorarea de 5% a cuantumului pensiilor militare de la 01 01 2016, dispusă prin OUG nr. 57/2015. Fiind o majorare prin excepţie de la art. 59, deci nu a fost o indexare, operaţiunea nu este afectată de dispoziţia din art . 60 privind regularizarea cu actualizările următoare. Majorarea cuantumului din 2016 se propagă în cuantumul compus al soldei de funcţie şi al cuantumului compus al soldei funcţiei de bază întocmai ca majorarea cu 10 % din anul 2015, provenită din majorarea cu 10% a soldelor lunare brute.
Să admitem că juriştii conţopiştii din MApN, care au ticluit art. 14 alin.(2) şi art. 40 ale Ordonanţei 57/2015, nu stăpâneau corect tehnica de legiferare, că au repetat ca papagalii, pentru pensiile militare, alin.(1) al art. 14, valabil numai pentru valoarea punctului de pensie, că majorarea a fost în realitate o indexare, că derogarea s-a referit numai la cuantumul indexării etc. Chiar şi aşa, pentru anul 2016 nu este aplicabil art. 60 alin.(3) privind regularizarea indexării cu actualizarea, pentru simplul motiv că în acel an nu a fost nicio actualizare a pensiilor militare. Nu s-a putut!
Art. 60 alin.(3) spunea:
„(3)În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1) se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.”
Această dispoziţie de lege este interpretată greşit de juriştii CPS a MApN.
Vor veni hotărârile judecătoreşti care vor obliga ambele case să aplice şi să adauge majorarea de 15% din 30 06 2017 la cuantumul soldei de funcţie/soldei de bază cum este definit în Legea 115/2017, HG nr.1/2017 şi Legea 207/2017, adică solda de funcţie în cuantumul compus, cu elementele introduse în ea prin legile anterioare, cuantum compus care nu poate fi mai mic decât salariul minim de bază la data de 30 06 2017. Salariul minim la data e 30 06 2017 era de 1450 lei.
„În data de 30 octombrie a.c. a avut loc „o AUDIENȚĂ” la directorul Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap.N., activitate solicitată (dar nu sub aceasta formă) de Forumul structurilor asociative, atât ministrului apărării cât și secretarului de stat și șef al Departamentului pentru relația cu Parlamentul, încă din luna iulie a.c.
Au participat din partea FORUMULUI: Gl.(rtr) Nicolae GROPAN (președinte în exercițiu), Col. ( r ) Marian TUDOR (președinte ROMIL), col (r) Vasile IOSIF (AORR) și col( r) Ion TOADER (ADMRR).
Directorul CPS, d.na col. Mihaela ANDRIȚOIU a făcut, de la început, câteva precizări:
- Comisia de contestații „NU ESTE în SUBORDINEA CPS ci execută verificarea activității CPS;
- Referitor la dirijarea celor 2% din impozitul pe pensii, începând cu 2019, se vor depune formularele, INDIVIDUAL, nu prin asociații, având în vedere faptul că au existat foarte multe reclamații privind nerecunoașterea semnăturilor și chiar acuzarea acestor structuri de fals în documente;
- CPS nu are atribuții pe linia propunerilor legislative, nu a primit solicitări de la conducerea ministerului pe aceasta linie, limitând-si acțiunile numai spre informare.
Nu dorim să „BIFĂM„ această acțiune ca pe ceva „făcut obligatoriu (spre satisfacția denigratorilor tuturor acțiunilor FORUMULUI ), ci ca o acțiune NECESARĂ, în lămurirea multor aspecte privind implicarea factorilor de conducere ai MApN, ÎN SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR REZERVEI ARMATEI.
În acest sens vă prezentăm setul de întrebări transmise CPS, precum și răspunsul primit:
PROBLEME PROPUSE DE MEMBRII AORR ȘI SUSȚINUTE DE CELELALTE STRUCTURI ASOCIATIVE:
CAPITOLUL I
Actualizarea pensiilor militare de stat
- Cum se face concret actualizarea pensiei militare de stat cu 15%, prevăzută de Legea 152/2017? Exemplu de calcul .
- Este adevărat ca la CPS a MAI se menține indexarea - majorarea din 2016 și se anulează numai indexarea din 2017, conform art.60 alin.3 din L223/2015?
Și dacă DA, de ce nu se aplică legea unitar în tot sistemul de apărare?
- Cum e posibil ca o majorare de 15% să aibă efecte pozitive numai pentru 100 de pensionari militari din 25.000 cărora li s-au actualizat pensiile – conform datelor comunicate de CPS - și acestora să li se cuvină numai o creștere medie de 7%?
- Trebuie depuse cereri de actualizare sau se face din oficiu?
- Care este stadiul, în acest moment, al operațiunii de actualizare a pensiilor militare?
CAPITOLUL II
Pensia suplimentară
- Pensia suplimentară este o pensie CONTRIBUTIVĂ, bazată pe contribuțiile reținute din salariul militarilor?
- La recalcularea pensiei militare de stat, de ce nu se ia în calcul și nu se relevă în decizia de pensie, separat de pensia militară de stat, pensia suplimentară, care, conform „Decretului nr.141/1967 privind pensiile militare de stat și PENSIA SUPLIMENTARĂ”:
- se instituie DIN CONTRIBUȚIA PERSONALĂ A CADRELOR MILITARE ,
- la art. 58 se prevede ca pensia suplimentară „SE INSTITUIE ÎN AFARA pensiei militare de stat,
- la art. 59 se prevede ca pensia suplimentară „se formează din CONTRIBUȚIA tuturor militarilor din cadrele permanente”,
- la art. 60 se prevede că „au DREPT la pensia suplimentară pensionarii care au CONTRIBUIT, în timpul activității salariate, la fondul pentru pensia suplimentară,
- la art. 63 se prevede ca „pensia suplimentară se plătește deosebit de pensia militară de stat, INDIFERENT DE CUANTUMUL ACESTEIA DIN URMĂ?
- De ce nu se respectă art.108/L.223/2015 care prevede ca SINGURUL CRITERIU ce trebuie a fi îndeplinit pentru acordarea pensiei suplimentare este „militarii….care AU PLATIT CONTRIBUȚIE LA FONDUL PENTRU PENSIA SUPLIMENTARĂ ȘI/SAU CONTRIBUȚIE INDIVIDUALĂ LA BUGETUL DE STAT’’ ?
- Art. 30/L223/2015 modificat prin OUG 57/2015 face trimitere la pensia militară de stat care nu poate fi mai mare de 85% DIN BAZA DE CALCUL PREVĂZUTĂ LA ART. 28 iar la ART. 28 modificat se spune că „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare este media soldelor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar….”
UNDE SE VORBESTE ÎN TEXTUL DE LEGE DESPRE INCLUDEREA PENSIEI SUPLIMENTARE ÎN BAZA DE CALCUL PENTRU CALCULUL PENSIEI MILITARE, CA ELEMENT AL ACESTEIA ?
- Dacă nu este un element al bazei de calcul atunci de ce se aplică și pensiei suplimentare limitarea la 85% din BAZA DE CALCUL ?
- SUNT CONTRIBUȚIILE LA PENSIA SUPLIMENTARĂ UN ELEMENT DE SALARIZARE, AL BAZEI DE CALCUL, CA SPORUL DE RADIAȚIE, INDEMNIZAȚIA DE COMANDĂ, SOLDĂ DE FUNCȚIE, SOLDĂ DE GRAD ETC. sau au un regim special CONSTITUȚIONAL, PATRIMONIAL, conform jurisprudenței CCR și CEDO?
- Care sunt criteriile obiective, legale și constituționale pe baza cărora pensia suplimentară se acordă unor militari iar altora nu, ÎN AFARA CONTRIBUȚIILOR PLĂTITE? Ce justifică această DISCRIMINARE a unor militari aflați în situații juridice identice, respectiv AU PLATIT CONTRIBUȚII CONFORM LEGII?
CAPITOLUL III
PENSIA CIVILĂ CONTRIBUTIVĂ CUVENITĂ PENTRU STAGIUL CIVIL ADĂUGAT
- Este pensia civilă cuvenită pentru stagiul civil adăugat după trecerea în rezervă și încetarea raporturilor de muncă cu M.Ap.N., O PENSIE CONTRIBUTIVĂ CA A ORICARUI CETATEAN ROMÂN, apărată de jurisprudența CCR și CEDO ca drept patrimonial câștigat, nediminuabil, neatacabil, neconfiscabil, drept corelativ obligației de plata a contribuțiilor la Bugetul de asigurări sociale de stat?
- De ce își extinde CPS competenta asupra activității civile a foștilor militari activi, de după încetarea raporturilor de munca cu M.Ap.N., în condițiile în care sistemul de pensii militar nu mai este integrat sistemului public?
- De ce nu este înscrisă și ce text de lege interzice înscrierea în decizia de pensie militară a valorii în puncte de pensie CONTRIBUTIVĂ și a CUANTUMULUI cuvenit acestora pentru stagiul civil adăugat, pretins a fi „valorificat” în decizia de pensie militară?
- În baza cărui text constituțional o pensie CONTRIBUTIVĂ CIVILĂ este inclusă în BAZA DE CALCUL A PENSIEI MILITARE ȘI SUPUSĂ LIMITĂRII DE 85% DIN BAZA DE CALCUL REZULTATĂ DIN DOSARUL MILITAR ?
- De ce nu se iau în calcul veniturile reale din activitatea civilă la care s-au raportat contribuțiile plătite și se valorifică numai vechimea civilă raportată la baza de calcul a soldelor militare?
- Care este, COMPARATIV, valoarea cuantumului pentru un stagiu civil adăugat al unui militar, „valorificat” la CPS față de valoarea cuantumului aceluiași stagiu civil adăugat, calculat la casele civile de pensii ? Dați un exemplu.
- Care sunt criteriile obiective, legale și constituționale care DISCRIMINEAZĂ MILITARII AFLATI ÎN ACEEAȘI CATEGORIE SOCIALĂ ȘI ÎN SITUAȚII JURIDICE IDENTICE – AU PLĂTIT CONTRIBUȚII LA BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT - în ceea ce privește modul de valorificare a stagiilor civile adăugate, respectiv:
- cei care au declarat stagiile civile adăugate la CPS, în intervalul 2010 – 2015
- cei care nu au declarat stagiile civile adăugate la CPS în intervalul 2010-2015
- cei care au realizat stagii civile înainte de 2015 și le-au valorificat la Casele de pensii civile
- cei care au realizat și vor realiza stagii civile adăugate după 2015 ?
- Care a fost și este poziția CPS față de proiectul de lege 475/2016, inițiat de dl. ministru Fifor în calitate de senator PSD, aprobat de Senat și aflat la Camera Deputaților cu nr. Pl-x 39/2017 privind modificarea art.110 din L223/2015?
CAPITOLUL IV
ALTE PROBLEME
- Care este poziția CPS în legătură cu corelarea salariului minim cu solda de funcție, având în vedere precedentul juridic creat prin Hotărârea 940/13.07.2018 a Tribunalului Ialomița în procesul intentat de sindicatul „Diamantul” în contradictoriu cu Inspectoratul de politie județean Ialomița în care se spune:
„Admite cererea reclamanților…… și obligă pârâtul IPJ Ialomița să se conformeze prevederilor HG nr.1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul recalculării și acordării reclamanților, de la data de 01.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei pe care îl echivalează cu salariul de funcție al fiecărui reclamant, fără alte sporuri și adaosuri incluse în acesta”. ?
- Care sunt măsurile pe care CPS intenționează să le propună decidenților politici pentru transpunerea în practică a principiilor consacrate de Legea 223/2015 și necontestate de nimeni privind :
- principiul UNICITĂȚII = sistem de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept pentru toți participanții la acesta,
- principiul EGALITĂȚII = tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în ACEEAȘI SITUAȚIE JURIDICĂ ?
- Există discuții, intenții, informații privind o eventuală includere a pensiilor speciale, inclusiv cele militare de stat, în noua Lege a pensiilor?
- Ce masuri intenționează sa adopte CPS pentru o mai buna comunicare și informare a pensionarilor militari, astfel încât întregul cadru normativ privind pensiile militare de stat sa fie unul transparent, accesibil tuturor părților interesate ?
RĂSPUNSUL CASEI DE PENSII SECTORIALE
CAPITOLUL IV
Actualizarea pensiilor militare de stat
- Din datele statistice, reiese că: în urma procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, s-au înregistrat scăderi ale cuantumului pensiei recalculate la 68% dintre beneficiari. dar nicio pensie nu s-a diminuat, rămânând în plată cuantumul mai avantajos.
La diferența de 32% s-a înregistrat o creștere a cuantumului pensiei militare de stat recalculate, cuantumul fiind pus în plată, începând cu 01.01.2016.
Potrivit prevederilor art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care cuantumul pensiei. recalculate potrivit prevederilor Legii este mai mic decât cel aflat în plata la data de 01.01.2016. se păstrează în plata cuantumul avantajos. Așadar, în urma finalizării procesului de recalculare. nicio pensie militara de stat nu a fost diminuata.
- Potrivit prevederilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/201 ~ pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare de la data intrării în vigoare a acestei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate precum și ale soldelor/gradaților voluntari.
Trebuie observat faptul că prevederile legale menționate anterior se referă la majorarea cu 15% a sumei reprezentând solda de funcție precum și elementele însumate în solda de funcție.
Așadar, începând cu data de 30.06.2017, data intrării în vigoare a prevederilor legale mai sus menționate, se majorează cu 15% solda de funcție din baza de calcul utilizata la recalcularea pensiilor militare de stat.
- Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu are competența de a analiza documentele emise de celelalte case sectoriale de pensii.
- Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează exclusiv pe baza documentelor justificative aflate la dosarul de pensionare al fiecărui titular în parte și nu prin comparație cu alte cazuri similare.
- Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzuta la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223 20/5. cu modificările completările ulterioare. se realizează de către casele de pensii sectoriale. de regula, din oficiu, fără a fi necesară depunerea de cereri din partea pensionarilor.
- Pana la data de 01.10.2018. în cadrul procesului de actualizare a pensiilor. În conformitate cu dispozițiile art. 60 alin. (I) și (3) din Legea nr. 223 2015. cu modificările și completările ulterioare (astfel cum erau în vigoare la data de 30.06.2017). Casa de pensii sectoriala a Ministerului Apărării Naționale a emis decizii de actualizare pentru aproximativ 65% din numărul total de pensionari aflați în plata la data de 30.06.2017. aspect prezentat și în Comunicatul de presa nr. 1 din 15.10.2018.
CAPITOLUL II
Pensia suplimentară
- Potrivit prevederilor art. 70 din Legea nr. 21/ 1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară (act normativ abrogat în prezent), contribuția pentru pensia suplimentară s-a plătit de către cadrele militare, de la data de 1 ianuarie 1967, până la data de 1 aprilie 2001.
Începând cu data de 10 aprilie 2001, contribuția pentru pensia suplimentară a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și s-a plătit de către cadrele militare pânaâă la data de 31 decembrie 2010.
De la data de 1 ianuarie 2011, o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, și până în prezent. personalul militar plătește contribuția individuală de asigurări sociale.
- Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu poate formula un punct de vedere referitor la punerea în aplicare a unor prevederi legale abrogate.
8*, 9 și 10. Plafonarea la 85% a cuantumului pensiei militare de stat.
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare. cuantumul pensiei de serviciu actualizate se determină în procent de 65% din baza de calcul pentru 25 de ani din vechimea cumulată, iar pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adăuga câte 1% din baza de calcul.
Potrivit prevederilor art. 108 din actul normativ menționat. la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare de stat se acordă un spor de 3%, 6%, 9% în funcție de tranșele de vechime a contribuției la Fondul pentru pensie suplimentară și/sau contribuția individuală la buget.
Însă potrivit prevederilor art. 30 din același act normativ, pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile Legii, având deja incluse sporurile prevăzute la art. 108. Nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul folosita la stabilirea pensiei militare.
- Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu gestionează prevederile legislative privind salarizarea personalului.
- Instituția noastră nu poate formula un răspuns cu privire la problematica semnalată, deoarece la acest moment, pensia suplimentară se acordă tuturor persoanelor beneficiare. în baza prevederilor art. 108 din Legea nr. 223/2015.
CAPITOLUL III
Pensia civilă contributivă cuvenită pentru stagiul civil adaugat
13 și 14. În conformitate cu prevederile art. 109 alin. (1) și alin. (6) din Legea nr. 223/2015. cu modificările și completările ulterioare, pensiile militarilor recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensii lor revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1 201 / privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare. ordine publica și siguranța națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, au devenit pensii militare de stat și se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (care în unele situații cuprinde și stagiile adăugate, la cererea titularilor, realizate după trecerea în rezervă și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor la data intrării în vigoare a Legii.
După cum se poate observa vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (care în unele situații cuprinde și stagiile adăugate, la cererea titularilor, realizate după trecerea în rezervă) utilizată la recalcularea pensiilor militare de stat este legiferată strict de Lege.
Mai mult, stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor menționate anterior, precum și cele realizate ulterior intrării în vigoare a legii se valorifică în sistemul public de pensii.
- Metodologia de acordare/recalculare a pensiilor militare de stat stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 223/2015. cu modificările și completările ulterioare, este diferită de cea a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii, în sensul că aceasta se bazează pe media soldelor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate la alegerea beneficiarului, precum și pe vechimea cumulată și nu pe punctajul mediu anual și valoarea punctului de pensie.
- Din analiza prevederilor Legii nr. 223/2015, nu se poate identifica vreun articol din cuprinsul căruia să rezulte o astfel de susținere eronată și anume că în formula de calcul a pensiilor militare s-ar include „pensia contributivă".
Potrivit dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul pensiilor stabilit în urma recalculării se compară cu cuantumul pensiilor aflate în plată, iar în situația în care se constată diferențe, se păstrează în plata cuantumul avantajos beneficiarului.
- Răspunsul se regăsește în conținutul formulat la nr. 13 și 14.
- Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale se află în imposibilitatea obiectivă de a formula un răspuns la o întrebare care vizează o raportare/comparație la/cu sistemul public de pensii.
- Instituția noastră pune în aplicare prevederile legislative în materie de pensionare.
- Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu este în măsură să se pronunțe în legătură cu subiectul întrebării formulate.
CAPITOLUL IV
Alte probleme
21 și 22. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale pune în executare hotărârile judecătorești potrivit prevederilor legale în vigoare, în care este parte/figurează.
- Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu este în măsură să se pronunțe în legătură cu subiectul întrebării formulate.
- La nivelul instituției noastre se depun eforturi susținute pentru soluționarea în timp oportun a tuturor solicitărilor, în scopul punerii în aplicare a prevederilor legale în ceea ce privește acordarea drepturilor ce se cuvin tuturor beneficiarilor pensiilor militare de stat.
Subliniem faptul că îmbunătățirea și actualizarea permanentă a informațiilor adresate beneficiarilor drepturilor de pensie aflați în evidență, reprezintă o prioritate a conducerii Casei și contribuie la eficientizarea practicilor de transparență instituțională și la creșterea vizibilități activităților Casei de pensii sectoriale a Ministerul Apărării Naționale în domeniul aplicării legislației referitoare la pensiile militare de stat.
În relația cu beneficiarii drepturilor de pensie, instituția noastră a aplicat și va aplica în continuare principiul echidistanței. Mai mult, structura de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale a reținut toate solicitările transmise de pensionari, referitoare la modificările actelor normative din domeniul pensiilor militare de stat, care au fost promovate conducerii Ministerului Apărării Naționale
În relația cu beneficiarii drepturilor de pensie, instituția noastră a aplicat și va aplica în continuare principiul echidistanței. Mai mult, structura de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale a reținut toate solicitările transmise de pensionari, referitoare la modificările actelor normative din domeniul pensiilor militare de stat, care au fost promovate conducerii Ministerului Apărării Naționale
CONCLUZII ALE PARTICIPANȚILOR LA ACEASTĂ AUDIENȚĂ.
Considerăm că, din punct de vedere tehnic, la nivelul CPS, se fac eforturi pentru respectarea legii și intrarea în normalitate.
Exista însă, mari discrepanțe între înțelegerea legii și aplicarea ei în mod unitar la toate structurile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În acest sens considerăm că NU EXISTĂ o coordonare, unitară, a tuturor acțiunilor structurilor cu atribuții în domeniul pensiilor militare de stat, că se fac grave confuzii între diferite categorii de pensionari militari, că nu se înțelege faptul că magistrații militari sunt asigurați, logistic de CPS, PENSIILE LOR FIIND CALCULATE în BAZA ALTEI LEGI, LEGEA 303.
Această coordonare ar trebui să fie realizată de către conducerea ministerului apărării, conducere care are atribuții, clare, privind sistemul pensiilor militare de stat. S-ar elimina, astfel, permanenta aruncare a „pisicii în curtea vecinului” și găsirea „țapului ispășitor” în ,,CPS, STRUCTURA CARE SE LIMITEAZĂ LA INFORMĂRI, RAPOARTE, ETC. ȘI MAI PUȚIN LA SOLUȚII.
Nimeni nu intreabă: CE FAC SPECIALIȘTII DGFC, structura cu obligații în soluționarea gravelor probleme din sistemul pensiilor militare de stat, DAR CARE…SE DECLARĂ, BA CHIAR SUSȚINE, ABERANTELE PROPUNERI ALE MINISTRULUI MUNCII pe aceasta linie, fără a lua nicio măsură de contracarare a minciunilor acesteia, privind …„IMPACTUL BUGETAR DEZASTRUOS !!!!!! AL CREȘTERII PENSIILOR MILITARE DE STAT”.
Considerăm ca acțiunile comune ale tuturor structurilor asociative, POT INFLUENȚA, POZITIV, acțiunile clasei politice actuale, cea care de aproape 30 de ani, nu face altceva decât sa denigreze ARMATA ROMÂNIEI.
Sunt, însă, mari diferențe de opinii la nivelul tuturor structurilor asociative, diferențe susținute de cei care, acum câțiva ani, conduceau acest sistem de denigrare permanentă a factorului militar, diferențe care pot fi eliminate prin acțiune comună pentru binele comun.
Președintele FORUMULUI
Gl( rtr) Nicolae GROPAN
Purtătorul de cuvânt al FORUMULUI
Col(rtr) Marian TUDOR”
