Elena-Simina TĂNĂSESCU este profesor de drept constituţional şi european la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de drept constituţional şi instituţii politice. Din 2008 este responsabil pedagogic pentru Collège juridique d’études éuropéennes de Bucarest şi preşedinte al Asociaţiei franco-române a juriştilor. Profesor invitat la numeroase universităţi din Europa şi America Latină a participat ca cercetător sau raportor naţional în multiple proiecte cu finanţare internaţională; a fost aleasă membru în Comitetul executiv al Asociaţiei internaţionale de drept constituţional. A desfăşurat activitate profesională sau de reprezentare a statului român în cadrul mai multor instituţii europene (Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, Grupul de experţi independenţi al Consiliului Europei) şi a fost reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2009–2011. În 2011 a fost decorată de Preşedintele Republicii franceze cu „Ordre national pour mérite în grad de Chevallier”.
După ce, in calitate de consilier prezidential, l-a introdus pe Iohannis în teribilul conflict constituțional pe tema revocării Laurei Codruța Kovesi, CCR a respins ca inadmisibile alte două obiecții de neconstituționalitate ridicate în numele președintelui. Mai bine îl sfătuia pe Iohannis să nu întârzie promulgarea legilor.
Doamna profesor universitar de drept constituțional, Tănăsescu, trebuia să știe că, după termenul legal de promulgare, legile nu mai pot fi trimise la CCR pentru controlul de constituțional anterior promulgării.
COMUNICAT DE PRESĂ
05.06.2018
I. În ziua de 5 iunie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra următoarelor obiecții de neconstituționalitate:
A. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi,
1. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I pct.8 și ale art.II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României sunt constituționale în raport de criticile formulate;
2. A respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate referitoare la celelalte dispoziții criticate din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.
B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat depășirea termenelor de sesizare a Curții Constituționale, deoarece sesizarea a fost înregistrată pe rolul instanței constituționale în data de 11 mai 2018, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de art.77 alin.(3) din Constituție, care, în speță, a început să curgă din data de 30 martie 2018, când Parlamentul a trimis legea spre promulgare, ulterior reexaminării acesteia întemeiate pe Decizia Curții Constituționale nr.61 din 13 februarie 2018. Prin urmare, Curtea a constatat că sesizarea nu întrunește condițiile prevăzute de lege și Constituție pentru a putea fi analizată pe fond, fiind depășit stadiul procedurii constituționale în care ar fi putut fi formulate critici de neconstituționalitate cu privire la prevederile legale reexaminate. De asemenea, întrucât o parte din criticile formulate de Președintele României vizează conținutul normativ al unor dispoziții ale legii în forma adoptată inițial de Parlament, care nu au fost supuse procedurii de reexaminare, pentru care termenul de 20 de zile de exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale a început să curgă din data de 27 decembrie 2017, dată la care legea a fost trimisă Președintelui spre promulgare, în temeiul art.77 alin.(1) din Constituție, Curtea a reținut că termenul în care Președintele României putea solicita verificarea constituționalității respectivelor dispoziții a expirat, astfel că instanța de contencios constituțional nu este îndrituită să efectueze un atare control.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale
