O frig talpile pe Luluţa
Din Legea 47/1992 privind organizarea și functionarea CCRSoluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice
Art.34. - (1) Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.
(2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.
Art.35. - (1) Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitându-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor.mjj
(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.
(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin.(1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.
(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.
(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin.(1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.
Art.36. - Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I
In curs de redactare
In curs de redactare
Efectele deciziei
Autorităţile publice implicate în conflict se conformează celor statuate de Curte, în considerarea caracterului general-obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie.
****************
Sa luăm cazul ipotetic in care Iohannis, considerându-se venit dintr-o lume anterioară, dă un comunicat prin care respinge propunerea de revocare a șefei DNA sau, trec mai mult de 20 de zile de la momentul in care a fost sesizat și.... nu a luat nicio decizie cu privire la revocare.
Din acel moment conflictul de natură constituțională a fost declanșat, in sensul că președintele a scos șeful DNA de sub autoritatea constituțională a ministrului justiției.
Guvernul este îndreptățit să sesizeze CCR. Curtea constată ca presedintele a declanșat un conflict juridic de natură constituțională si indica modalitatea de iesire din conflict prin semnarea cererii de revocare de către președinte.
In ciuda procurorilor din CSM care s-au umplut de ridicol, decizia CCR se aplică si conflictului juridic dedus judecății, nu numai situatiilor viitoare.
Conflictul dintre DNA si Guvern în legătură cu Ordonanța 13 s-a soluționat prin clasarea de catre DNA a dosarului penal deschis abuziv.
Chiar si deciziile de neconstituționalitate, date in excepțiile ridicate in instante, se aplica in primul rând în acel dosar, dar și cauzelor pendinte, adică acelor cauze aflate încă pe rol, în care s-a ridicat aceeasi exceptie până la data publicării deciziei CCR în MO.
Deci neretroactivitatea deciziilor CCR nu este absolută.
Cei care nu au reclamat dreptul afectat de o norma juridică declarată neconstitutională vor beneficia de efectele erga omnes ale deciziei CCR numai de la data intrării în vigoare a legii de modificare a normei declarate neconstitutională.
****************
Sa luăm cazul ipotetic in care Iohannis, considerându-se venit dintr-o lume anterioară, dă un comunicat prin care respinge propunerea de revocare a șefei DNA sau, trec mai mult de 20 de zile de la momentul in care a fost sesizat și.... nu a luat nicio decizie cu privire la revocare.
Din acel moment conflictul de natură constituțională a fost declanșat, in sensul că președintele a scos șeful DNA de sub autoritatea constituțională a ministrului justiției.
Guvernul este îndreptățit să sesizeze CCR. Curtea constată ca presedintele a declanșat un conflict juridic de natură constituțională si indica modalitatea de iesire din conflict prin semnarea cererii de revocare de către președinte.
In ciuda procurorilor din CSM care s-au umplut de ridicol, decizia CCR se aplică si conflictului juridic dedus judecății, nu numai situatiilor viitoare.
Conflictul dintre DNA si Guvern în legătură cu Ordonanța 13 s-a soluționat prin clasarea de catre DNA a dosarului penal deschis abuziv.
Chiar si deciziile de neconstituționalitate, date in excepțiile ridicate in instante, se aplica in primul rând în acel dosar, dar și cauzelor pendinte, adică acelor cauze aflate încă pe rol, în care s-a ridicat aceeasi exceptie până la data publicării deciziei CCR în MO.
Deci neretroactivitatea deciziilor CCR nu este absolută.
Cei care nu au reclamat dreptul afectat de o norma juridică declarată neconstitutională vor beneficia de efectele erga omnes ale deciziei CCR numai de la data intrării în vigoare a legii de modificare a normei declarate neconstitutională.
.png)
