Temeiurile juridice.
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
ARTICOLUL 132
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
Art. 54 din Statutul judecătorilor şi procurorilor
(4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
Art. 51
(2) Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.
Comentariu:
Dacă ministrul justitiei constată motivele de revocare din Art. 51 alin.(2) al L 303/2004, propune revocarea procurorilor cu funcţii de conducere. Motivele invocate de ministrul justiţiei sunt motive juridice. In cazul Kovesi, Tudorel Toader a dezvoltat nu 2-3 motive ci ditai...20 de motive juridice care impun revocarea sefului DNA.
Conform art. 54, dacă vine propunerea ministrului, revocarea se face de preşedinte, în oglindă cu numirea sefului DNA.
Se pune întrebarea dacă preşedintele poate să refuze propunerea ministrului.
Poate, dar nu cu argumente politice sau de oportunitate, ci răsturnând motivele juridice invocate de ministrul justiţiei. Este greu ca Iohannis să răstoarne motivele juridice invocate profesionist de Tudorel Toader, susţinute de Decizii CCR, hotărâri judecătoreşti, rapoarte ale Inspecţiei judiciare.
Refuzul preşedintelui de a semna revocarea şefei DNA este echivalentă cu scoaterea acesteia de sub autoritatea ministrului justiţiei, în fapt o încălcare a art. 132 din Constituţie şi declanşarea unui conflict de natură constituţională între Preşedinţie şi Guvern, prin ministerul justiţiei.
Cine va sesiza acest conflict la CCR?
Nu mă aştept ca Guvernul ezitantei Dăncilă sau presedintele Camerei Deputaţilor să sesizeze CCR. In mod sigur Tăriceanu va avea curajul să sesizeze CCR.
Consecinţele deciziei CCR:
Dacă admite sesizarea, Iohannis va fi obligat să semneze revocarea şefei DNA
Dacă respinge sesizarea, Tudorel Toader trebuie să-şi dea demisia.
Cine credeţi că va câştiga?
.png)
