Mediafax prezintă cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018, pentru carea cerut revocarea şefei DNA.
1. Cele trei decizii ale Curţii Constituţionale în care, în două dintre ele, s-a constatat un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-DNA, pe de o parte, şi alte autorităţi ale statului, Guvern şi Parlament, pe de altă parte. „Într-un singur an au fost înregitrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. Trei conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”, a spus Toader, comentând că în 16 ani, pe rolul Curţii au fost 39 de astfel de dosare, ultimele trei fiind doar în ultimul an.
2. Ancheta în cazul OUG 13. Ministrul Justiţiei a susţinut că în cazul anchetei declanşate de DNA după adoptarea OUG 13 Direcţia şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, fapt, de altfel, remarcat şi de Curtea Constituţională.
„CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal. Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are”, a spus Toader.
3. Refuzul lui Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă. Ministrul Justiţiei a susţinut că, în lumina deciziei CCR în acest caz, „s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă”, iar şefa DNA nu a respectat „acel comportament necesar loial” între instituţiile statului.
4. Ancheta DNA în cazul hotărârilor de Guvern în cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit căreia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este în sfera de competenţă a DNA. „Văzând din partea cealaltă, îţi pui întrebarea cum cu jumătate de an în urmă CCR statuează, iar, ulterior, sub considerentul că e vorba de HG nu OUG, au fost verificare aceleaşi aspecte”, a comentat el.
5. DNA s-a erijat în evaluator în aspecte care nu au legătură cu sfera penalului, a spus ministrul Justiţiei făcând referire la un comunicat al Direcţiei în care se imputa că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă. „Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune”, a comentat el.
6. Explicaţia comunicatelor DNA ca fiind simple opinii. Minsitrul justiţiei a criticat faptul că, ulterior comunicatulului mai sus amintit, DNA a susţinut că formularile folosite „au reprezentat simple opinii”. „Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la libertate, demnitatea unei persoane. Apreciem că e inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt afectate valori şi drepturi fundamentale ale unei persoane fizice”, a spus el.
7. Împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă.
8. Comportament excesiv de autoritar şi discreţionar. Ministrul Justiţiei a amintit de controlul pe care Inspecţia Judiciară l-a efectuat la DNA, precizând că în raport se consemnează dificultăţi întâmpinate de inspectori, precum şi indicii privind săvârşirea abaterii disciplinare, inclusiv prin obstrucţionarea activităţii inspectorilor de către Kovesi.
9. Implicarea în achetele altor procurori. Tudorel Toader a reluat o declaraţie publică a şefei DNA care a admis că a supravegheat personal ancheta în cazul OUG 13. „Se observă o implicare în realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice şi e contrară limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o relevă iesirile în spaţiul public”, a comentat el.
10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. „Dosarele nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei anchetate, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a afirmat Toader.
11. Contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale. Ministrul Justiţiei a susţinut că Laura Codruţa Kovesi„ a învinovăţit CCR, punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii”. „Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării”, a mai spus el.
12. Interviurile pentru BBC şi Euronews. „Procurorul şef declara pentru BBC că se teme de desfiinţarea DNA. Într-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de lege aflate în dezbatere parlamentară, acuzând că politicienii lovesc împotriva efortului de a combate corupţia. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor în vigoare, procurorul işi exercită competenţele legale, interpreteaza, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a argumentat Ministrul Justiţiei.
13. Afectarea imaginii României. „Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat iremediabil imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României şi a statului de drept”, a spus ministrul Justiţiei.
14. Dezinformarea forurilor europene. Tudorel Toader a afirmat că luările de poziţie de la nivelul conducerii DNA au creat o falsă imagine la nivelul Parlamentului European, inducându-se ideea că situaţia România este similară Poloniei. „La nivelul Parlamentului European, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia”, a spus Toader.
15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ. Ministrul Justiţiei a făcut referire la înregistrările în care şefa DNA ar fi cerut să se ajungă până la premier, folosind termenul „decapare”. „Această încercare de „decapare”, cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toţi ceilalţi. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, a comentat el.
16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. „Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi în 2016, pentru că nu ar fi avut timp ca să se parcurgă. Şi dacă pui raportul de achitări pe anul în curs ai un calcul la o bază alta decât cea factuală”, a spus el. În privinţa cheltuielilor, Toader a spus că un dosar la DNA „costă” aproape 40.000 de lei, spre deosebire de Parchet unde este 2.000 şu DIICOT -6.000.
17.Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. „Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri”, a dat ca exemplu Toader.
18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Ministrul Justiţiei a susţinut că în multe cazuri instanţele au trimis înapoi dosarele pentru inadvertenţe între înregistrarea audio şi şi stenogramele depuse. „În multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede”, a spus el.
19. Tergiversarea soluţionării unor cauze. Ministrul Justiţiei a dat exemplul dosarului Microsoft.
20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. „Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e nu să-i lauzi”, a mai spus Toader.
.png)
