 |
| Dl. Constantin Monac(stânga), pe vremea când era consilier la Senat |
Către
Comisia
de Contestaţii Pensii din Ministerul Apărării Naţionale
DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ................... domiciliat în Bucuresti,
str. ..... nr. , bl. , sc. et. ap. sector, posesor al CI seria nr. ,eliberată de la data de ,CNP cu dosar de pensie nr. în temeiul art. 97 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în termenul legal, depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de recalculare a pensiei nr. din ce mi-a fost eliberată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin care contest cuantumul stabilit prin această Decizie şi solicit:
- revocarea Deciziei nr. din ca netemeinică, nelegală, abuzivă
si discriminatorie;
- emiterea unei noi Decizii prin care cuantumul pensiei mele să se stabilească cu respectarea întocmai a prevederilor legale, astfel:
1. Recalcularea pensiei mele să se facă pe baza elementelor salariale actuale şi a cuantumului
fiecărui element actual de care beneficiază un ofiţer care are acelaşi grad militar şi îndeplineşte aceeaşi funcţie pe care am îndeplinit-o şi eu în perioada luată ca bază de calcul în conţinutul Deciziei.
2. Evidenţierea, separat de pensia militară de stat, a punctajului mediu anual acumulat
şi a cuantumului pensiei obţinute calculate de către Casa de Pensii Sectorială ca urmare a stagiilor de cotizare, dobândite pe bază de contributivitate, ulterior trecerii în rezervă şi deschiderii dreptului la pensie
militară de stat, precum şi punerea în plată a cuantumului cuvenit pentru acest drept.
3. Calcularea cuantumului pensiei suplimentare separat de pensia militară, recalculată
în baza legii 223/2015 prin neintroducerea acesteia în procentul bazei de calcul, precum şi acordarea cuantumului pensiei suplimentare ca drept individual legal dobândit pe baza de contribuţie individuală în acest sens.
MOTIVE
1. Art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat stipulează principiul egalităţii, potrivit căruia “se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea
ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege”.
Este clar faptul că toţi pensionarii militari, care au acelaşi grad şi au îndeplinit aceeaşi funcţie,
indiferent de data pensionării, beneficiază la calculul pensiei de aceleaşi elemente salariale, ca număr, procentaj şi cuantum.
În întreg sistemul de pensii de serviciu din România şi în sistemul pensiilor militare/de serviciu/ocupaţionale din ţările membre UE şi NATO pensia este stabilită şi în permanenţă actualizată procentual la solda/salariul persoanei în activitate care îndeplineşte aceeaşi funcţie pe care a îndeplinit-o pensionarul în cauză, acesta fiind un principiu nediscriminatoriu, întocmai respectat.
Mai mult decât atât, într-un sistem organizat şi bine ierarhizat cum este cel militar, în care gradul militar este esenţial este inadmisibil
să se creeze discriminări între persoane care deţin acelaşi grad şi au îndeplinit aceeaşi funcţie. La grad, funcţie şi vechime egale competenţele, atribuţiile, responsabilităţile riscurile şi privaţiunile
au fost egale şi pensia trebuie să fie egală.
Recalcularea pensiei mele pe baza unor elemente
salariale incomplete şi diminuate în raport cu situaţia la zi, în cuantumuri actualizate la nivelul lunii decembrie 2009, în loc de 1 ianuarie 2016, constituie o încălcare a principiului egalităţii şi crează o evidentă
discriminare în raport cu cei cărora li se stabileşte dreptul la pensie pe baza elementelor salariale şi ale cuantumurilor acestora la zi.
Raţiunea adoptării Legii nr. 223/2015, aşa cum precizează principiul egalităţii stipulat în conţinutul acesteia, a fost aceea ca situaţia
juridică nou creată, să asigure tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu.
Şi în motivaţia de modificare a conţinutului
art. 28 din Legea nr. 223/2015 prin OUG nr. 57/2015 se subliniază necesitatea asigurării principiului egalităţii în stabilirea drepturilor şi asigurarea tratamentului nediscriminatoriu persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.
În acelaşi timp, sunt încălcate principiile constituţionale
ale egalităţii în drepturi şi neretroactivităţii legii stipulate în art.4 alin.(2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (2) din Constituţie.
În temeiul prevederilor articolelor mai sus menţionate,
Curtea Constituţională s-a pronunţat constant prin deciziile sale, privind încălcarea principiilor
egalităţii şi neretroactivităţii legii în situaţii similare.
Astfel, prin Deciziile nr. 88 şi 89 din 01.06.1999, publicate îm M.Of. al României Partea I nr. 322 şi 325 din 1999, Curtea a decis că dispoziţiile
art. 103 alin. (5) din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească “ sunt neconstituţionale în masura în care nu asigură şi magistraţilor pensionaţi anterior datei intrării în vigoare a Legii 142/1997, de modificare şi completare a Legii nr. 92/1992, actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate.”
De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, prin Decizia nr. 4188/2005, publicată în M. Of. al României nr. 1072/29.10.2005, a decis că: în compunerea salariului de bază al personalului didactic intră şi unele sporuri
reglementate ulterior apariţiei Legii nr. 128/1997, aşa cum au fost adoptate prin OUG nr. 123/2003,
aprobată prin Legea nr. 164/2004.
Parlamentul României, prin art. 72 pct. 2 din Legea nr. 218/2008 de aprobare a OUG. nr. 100/2008 a dispus ca de sporul de vechime în muncă să beneficieze şi pensionarii care nu beneficiau la data pensionării de condiţiile grupelor de muncă
I sau II, întrucât aceste sporuri nu erau reglementate: ”asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate in grupe superioare, potrivit legislaţiei
anterioare datei de 1 aprilie 2001 precum şi cei care au desfăşurat activităţi în locuri
de muncă încadrate în condiţii speciale sau deosebite, potrivit legislaţiei în vigoare după această dată, beneficiază de majorarea punctajelor realizate în perioada respectivă”.
Aşadar, pensionarii militari care, la recalculare pensiei, nu beneficiază la zi de elementele salariale ale funcţei îndeplinite, trebuie să beneficieze de aceste elemente,
cu atât mai mult cu cât Legea nr. 223/2015 prin art. 28 şi art. 60 reglementează actualizarea pensiilor.
2. În temeiul prevederilor Legii nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Casa de Pensii Sectorială, care în perioada 01.01.2011 – 31.12.2015
avea competenţe de a opera în sistemul public de pensii, mi-a calculat punctajul mediu anual şi cuantumul pensiei cuvenite ca urmare a unor stagii de cotizare dobândite pe bază de contributivitate, ulterior trecerii în rezervă şi
deschiderii dreptului la pensie militară de stat, stabilindu-mi-se pentru această perioadă …… puncte şi un cuantum în valoare de……. lei. Este clar faptul că acesta este un drept legal dobândit printr-o munca suplimentară, ulterioară obţinerii dreptului la pensie militară de stat pe baza unei contribuţii sistematice,
la un alt sistem de pensii, sistemul de pensii publice.
În Decizia de pensie nr. / nu sunt stipulate nici punctajul mediu anual stabilit nici cuantumul cuvenit al pensiei pentru această perioadă şi nici o altă decizie nu mi s-a eliberat în acest sens.
Neacordarea acestui drept este o acţiune profund
abuzivă de încălcare a dreptului meu de proprietate, drept dobândit prin îndeplinirea obligaţiei de contributivitate la sistemul de pensii publice, după deschiderea dreptului la pensie militară de stat, în strictă
conformitate cu principiile de bază ale sistemului public de pensii, principii stipulate cu claritate în art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, între care enumerăm principiile: unicităţii, obligativităţii, contributivităţii şi egalităţii.
Dreptul de proprietate asupra pensiei mele contributive
este protejat în acelaşi timp prin mai multe documente internaţionale la care România este parte. Invoc în acest sens:
Art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
: “1 Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură cât şi în asociaţie cu alţii; 2.Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
Art. 1 din Protocolul nr 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: “orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional”.
Art. 10 din Tratatul privind constituirea Comunităţii
Europene :”Statele membre iau toate măsurile generale sau speciale necesare pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care
decurg din prezentul tratat sau care rezultă din actele instituţiilor Comunităţii. Statele membre facilitează Comunităţii îndeplinirea misiunii sale. Statele membre se abţin să ia măsuri care ar pune în pericol
realizarea scopului prezentului tratat”.
Art. 6 alin(1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: ”Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată
la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceiaşi valoare juridică cu cea a tratatelor”.
În mod constant prin deciziile sale Curtea Constituţională a României stabileşte că dreptul la pensie este un drept câştigat, preconstituit individul fiind obligat prin
lege să contribuie la bugetul de asigurări sociale şi corelativ se naşte şi obligaţia statului să îi plătească pensia. Astfel:
“Persoana care a plătit contribuţia este îndreptăţita să primească o pensie calculată conform prevederilor
legale”(Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006).
“Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar temporar”.(Decizia nr. 872/25 iunie 2010 şi nr. 874/25iunie 2010). În speţa de faţă este vorba de mult mai mult – de confiscarea cuantumului pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii.
3. În temeiul prevederilor Decretului nr. 141/1966 în perioada 19.08.1972-18.05.2005, deci timp de 32de ani, 8 luni şi 29 de zile, am contribuit individual la pensia suplimentară.
În art. 58 şi 59 din Decretul 141/1966 se stipula: Art. 58. “Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afara pensiei militare de stat, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualităţii între militari.”
Art. 59. (1) “Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor militarilor din cadrele
permanente. Această contribuţie este de 2 la sută din solda lunară şi se varsă, prin unităţi, într-un cont special la Banca Naţională a Republicii Socialiste România.”
(2) “Banca Naţională a Republicii Socialiste România va plăti la sumele depuse o dobândă anuală de 1,5 la sută, cu care se întregeşte fondul pentru pensia suplimentară.”
Prin Decizia de pensie anterioară am beneficiat de acest drept legal prin calcul separat, distinct
de baza de calcul a pensiei militare de stat.
Prin actuala Decizie mi s-a confiscat şi acest drept el fiind prezentat procentual (9%) dar, în mod abuziv, inclus procentul bazei de calcul a pensiei militare de stat şi nu în afara acestuia, aşa cum prevede actul normativ de instituire şi obligare la plata
contribuţiei.
Aşa cum se menţionează în actul normativ prin care a fost introdusă
(Decretul nr. 141/1966), pensia suplimentară este rezultatul unei
obligaţii legale de contributivitate individuală care dă naştere obligaţiei corelative din partea statului de a plăti pensia suplimentară separat de pensia militară de stat şi nu prin amputarea dreptului la pensie
militară de stat. Iată cum este, şi de această dată, compromis principiul contributivităţii atât pe Pilonul 1 dar mai ales pe Pilonul 2 de pensii. Se crează în acest sens un precedent foarte periculos.
Totodată, este limpede faptul că şi în acest
caz a fost încălcat principiul dreptului câştigat şi dreptul de proprietate al subsemnatului, nerespectându-se prevederile actelor normative şi ale documentelor internaţionale ce au fost prezentate la pct. 2 al motivelor prezentate mai sus.
În concluzie, faţă de motivele arătate, mai sus, solicit:
Revocarea Deciziei de recalculare a pensiei nr. din
ce mi-a fost eliberată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului
Apărării Naţionale pe care o contest, întrucât am fost vătămat în dreptul meu legitim la pensie şi emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei militare de stat, în care:
1. În conţinutul bazei de calcul a pensiei mele să se regăsească toate elementele salariale, în procentajul şi cuantumul lor actual, de care beneficiază un ofiţer care
are acelaşi grad militar şi îndeplineşte aceeaşi funcţie pe care am îndeplinit-o şi eu în perioada luată în calcul în conţinutul Deciziei.
2. În conţinutul noii decizii emise să se arate distinct, separat de drepturile de pensie
militară de stat: stagiul de cotizare, punctajul mediu anual acumulat şi cuantumul pensiei obţinute ca urmare a cotizaţiilor la sistemul public
de pensii după trecerea mea în rezervă şi deschiderea dreptului la pensie militară de stat, iar acest cuantum să-mi fie pus în plată.
3. Calcularea cuantumului pensiei suplimentare să se facă separat de pensia militară, recalculată
în baza legii 223/2015 prin neintroducerea acesteia în baza de calcul, precum şi acordarea cuantumului pensiei suplimentare ca drept individual legal dobândit pe baza de contribuţie individuală în acest scop.
SEMNĂTURA
DATA
DOMNULUI PREŞEDINTE
AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
.png)
