Pâna prin anul 2004, militarii au fost singurii beneficiari de pensie de serviciu. Dupa revolutie, câteva categorii ale functionarimii publice s-au considerat esentiale pentru bunul mers al statului post- comunist si au ridicat pretentia de a avea, dupa modelul militarilor, pensii de serviciu. Miscarea in favoarea pensiilor speciale s-a accentuat dupa intrarea in vigoare a Legii 19/2000 care a introdus celebrul principiu al contributivitatii. Primii care au reusit sa evadeze din strânsoarea contributivitatii si si-au tras pensii de serviciu mai avantajoase decât militarii au fost magistratii. Au urmat, rând pe rând, alte categorii de învârti pe lângă mărimile politice vremelnice:
-pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
- pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
- pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
- pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
- pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
- pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.
Unele di aceste pensii speciale au fost atât de mari incât in opinia publica si in media s-a incetatenit denumirea lor de pensii nesimtite.
In contextul crizei economico-financiare in care regimul Basescu-Boc a introdus tara in anii 2010-2011 a fost destul de usor sa se motiveze in fata opiniei publice eliminarea pensiilor speciale, la gramada fiind lovite si traditionalele pensii militare.
Asa a fost adoptata, prin asumarea raspunderii Guvernului Boc, Legea 119/2010, care a introdus toate pensiile speciale in sistemul public de pensii, doar pentru militari acceptându-se câteva dispozitii derogatorii de la algoritmul de calcul, dispozittii care au permis majorarea majoritatii pensiilor civile ale militarilor.
Printr-o decizie controversata, CCR a decis, inainte ca Legea 119/2010 sa intre in vigoare, ca pensiile de serviciu ale magistratilor nu pot fi desfiintate, motivând ca ei, inclusiv judecatorii CCR, ar emana de la Constitutie, de parca n-ar avea si ei legi organice de organizare si functionare. Prin alta decizie, CCR a decis ca si pensiile de serviciu ale consilierilor Curtii de Conturi nu pot fi desfiintate.
Guvernul Ponta a adoptat masuri reparatorii pentru militari si diplomati, iar recent au fost restabilite prin lege pensiile personalului aeronautic navigant civil.
In prezent se face un puternic loby pentru ca parlamentarii si grefierii sa reprimeasca pensiile de serviciu. Daca se aproba pensii de serviciu pentru parlamentari, ce mai conteaza ca vor reprimi drepturile si functionarii publici parlamentari?
Referitor la militari, se pare ca pentru recalculati/revizuiti/reintregiti este maximumul ce s-a obtinut pâna in prezent. Semnalele guvernamentale arata ca o viitoare lege a pensiilor militare ii va cuprinde doar pe cei pensionati pe L 263/2010 si pe cei care se vor pensiona potrivit noii legi. Pensiile recalculate/revizuite/reintregite vor ramâne in cuantumul avut in plata la data intrarii in vigoare a noii legi, schimbându-li-se doar denumirea in pensii militare.
Proiectul Dogaru inregistrat recent la Senat pentru dezbatere, sub numarul B123/2015, este o gluma proasta.
