Curtea constitutionala s-a pronuntat deja. Presedintele este raspunzator pentru toate actele şi faptele care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice.

Caricatura CRIV

 Inca o lovitura pentru Basescu, pentru DNA si pentru Parchetul General.

In decizia nr. 284/21 mai 2014 prin care s-a respins sesizarea premierului Ponta, in legatura cu implicarea lui Basescu in
campania electorala de la recentele alegeri europarlamentare,  Curtea  Constitutionala s-a pronuntat si in legatura  cu imunitatea 
presedintelui, la un punct conex sesizarii principale.

Asa ca nu trebuie sa mai asteptam  judecarea sesizarii domnului avocat Bolcas in cazul Basescu-Firea ca sa stim ce decizie va da Curtea Constitutionala.

Procurorii i-au creat o imunitate ilegala, astfel ca, pentru unele infractiuni comise de Basescu, cum ar fi cele din cazul Flota, prescriptia nu s-a suspendat ci s-a implinit, faptuitorul infractional nemaiputând fi tras la raspundere penala. Ramân destule fapte penale care nu s-au prescris si poate fi cercetat imediat, fara a mai astepta sfârsitul mandatului prezidential.

Redau mai jos paginile 19 si 20 ale deciziei CCR, pentru cei care nu doresc sa citeasca intregul text al deciziei din linkul de mai sus.

                                                       

                                                     pag 19

43.

Interdicţiile prevăzute de art.84 alin.(1) din Constituţie potrivit cărora, în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată „nu exclud posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor şi a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze şi să acţioneze

pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituţionale” (a se vedea Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, sus - menţionată).

Mai mult, „funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, prevăzută de art.80 alin.(2) teza a doua din Constituţie, impune imparţialitate din partea Preşedintelui României, dar nu exclude posibilitatea exprimării opiniei sale privind modul optim de soluţionare a divergenţelor apărute ” şi nu îi conferă calitatea de competitor politic

.

44.

De altfel, în ceea ce priveşte limitele dreptului de exprimare, Legea fundamentală prevede la art.72 alin.(1) , având ca titlu marginal „Imunitatea parlamentară”, potrivit căruia „Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

În conformitate cu dispoziţiile art.84 al in.(2) din Constituţie, Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”

. Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea constată că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice 

                                                  pag  20

exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice.