Basescu a aruncat in spatiul public câteva alegatii care relativizau masurile dispuse de Consiliul European cu privire la masurile restrictive luate fata de unii oficiali rusi in raport cu actiunile care submineaza integritatea teritoriala a Ucrainei.
Decizia Consiliului European care a fost adoptată pe 17 martie 2014 și publicată în
"Jurnalul Oficial al Uniunii Europene" referitoare la masurile restrictive este destul de clara.
"Statele membre vor lua măsurile necesare pentru a preveni intrarea pe
teritoriile lor sau tranzitarea teritoriilor lor a persoanelor
răspunzătoare pentru acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea
teritorială, suveranitatea Ucrainei și a persoanelor asociate cu
acestea, așa cum apar în lista anexată".
În lista anexată deciziei Consiliului European din 17 martie a.c. nu
este menționat și vicepremierul rus Dimitri Rogozin. Patru zile mai
tîrziu, însă, pe 21 martie a.c., Consiliul revine cu o nouă decizie,
prin care adaugă noi nume pe lista de sancțiuni. Iar primul nume adăugat
este cel al vicepremierului Rogozin.
Nu presedintele decide interceptarea si nimicirea avioanelor care survoleaza neautorizat spatiul aerian românesc ci ministrul apararii nationale, asa cum prevede, in art. 18, Legea 257 din 2001 (privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României):
"Dreptul de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment
de catre aeronavele interceptoare, executarea focului de nimicire de
catre aeronavele interceptoare si de catre mijloacele terestre de
aparare aeriana il are ministrul apararii nationale"
Fiind membru al Guvernului, desigur ca ministrul il poate consulta pe premier.