Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a propus în 2006 o serie de modificări ale Codului Penal, iar Parlamentul le-a votat, adăugând printre propuneri şi abrogarea articolelor 205, 206 şi 207 din Codul Penal, care priveau insulta şi calomnia.
În 2007, Curtea Constituţională a judecat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată împotriva ziarului „Gazeta de Sud-Est”, hotărând că abrogarea operată de Parlament nu respectă Constituţia, în sensul în care dreptul la imagine şi la intimitate este garantat de Constituţie, deci nu poate rămâne nereglementat de lege.
Parlamentul nu a făcut nimic, dar nici nu trebuia să facă, pentru că prevederile respective ar fi trebuit să reintre automat în vigoare, o dată ce abrogarea lor a fost declarată neconstituţională.
Codul Penal a rămas neschimbat în textul său, aşa cum decisese Parlamentul în 2006.
Pentru a lămuri acest vid legislativ, în 2010, Procurorul General Laura Codruţa Kovesi a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un recurs în interesul legii, arătînd că în practica judiciară s-au creat două interpretări, care duc la haos – unii magistraţi consideră că insulta şi calomnia sunt fapte penale, alţii care consideră că nu. În consecinţă, instanţa supremă a decis că magistraţii trebuie să considere că aceste fapte nu sunt penale, aşa cum a decis Parlamentul.
La data de 29 aprilie 2013, Curtea Constituţională a judecat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de două ieşence, într-un proces în care acestea au depus plîngere împotriva deciziei procurorului de a da NUP într-un dosar privind calomnia sau insulta. CCR a admis excepţia şi a spus că Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 2010, nu respectă Constituţia şi nici decizia Curţii din 2007. Astfel, insulta şi calomnia ar trebui să rămînă în Codul Penal, aşa cum erau înainte de momentul 2007.
De la data publicării Deciziei CCR în MO insulta și calomnia sunt fapte penale și vor fi sancționate cu amendă, așa cum erau reglementate în Codul Penal în anul 2006, înainte de abrogarea declarată neconstituțională.
Cum arătau articolele din Codul Penal privind insulta şi calomnia
Articolul 205. Insulta
Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte cu amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Articolul 206. Calomnia
Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 250 lei la 13.000 lei.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Articolul 207. Proba verităţii
Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie.
