Ca să fie gică contra, Băsescu a trimis legea spre reexaminare pe motiv că de ce să aprobe miniștrii, anual, răminerea generalilor în activitate... pînă la vîrsta de 60 de ani
Ministrul Apărării i-a răspuns:
"Preşedintele României era la o declaraţie politică. Foloseşte argumente care cred că nu sunt la locul lor, atunci când vorbim de armata României. (...) Legea 80 care reglementează cariera militară a fost făcută în ultimii 5 ani de zile prin nenumărate modificări încât în momentul de faţă nu există o viziune clară a carierei militare(...). Am avut mai multe discuţii cu preşedintele. I-am spus părerea mea, că nu sunt de acord să existe discriminări între militari", a spus Mircea Duşa, joi seară,
CERERE DE REEXAMINAREasupra
Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
Motivele cererii sunt următoarele:
1. În conformitate cu Articolul unic pct. 5 din legea trimisă la promulgare, cadrele militare, inclusiv generalii şi amiralii, pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare (care la nivelul lunii martie 2013 este de 55 ani şi 6 luni) până la vârstă de 60 de ani, în raport cu nevoile de încadrare, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei în care activează.
Totodată, noua lege precizează în Articolul unic, la pct. 2, că ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii pot fi trecuţi în rezervă, din oficiu, în situaţia în care nu promovează baremele de pregătire fizică, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului.
2. Considerăm că o asemenea reglementare privind aprobarea anuală a conducătorului instituţiei pentru menţinerea în activitate a generalilor şi amiralilor, după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, nu este oportună, aducând atingere nevoii de stabilitate în ceea ce priveşte managementul forţelor armate. De asemenea, considerăm că o asemenea condiţionare ar fi de natură să transforme Armata într-o masă uşor de manevrat, supusă factorului politic.
Lipsa de predictibilitate a acestei dispoziţii legale poate avea efecte negative asupra conducerii eficiente a structurilor militare întrucât este incert dacă generalii sau amiralii aflaţi la conducerea acestora vor fi menţinuţi în activitate. Menţionăm că măsura adoptată ar putea conduce la trecerea în rezervă a unui număr de peste 50 de generali şi amirali, reprezentând un procent ce ar depăşi 50% din numărul total al acestora. O asemenea dispoziţie legală ar avea un impact deosebit de grav în ceea ce priveşte conducerea Statului Major General, unde din cei 5 generali, un număr de 4 ar putea ieşi din sistem. O situaţie similară există şi la nivelul conducerii Statului Major al Forţelor Terestre şi al Forţelor Navale, unde toţi generalii şi amiralii aflaţi la conducere ar putea ieşi la pensie, precum şi la nivelul conducerii Statului Major al Forţelor Aeriene, unde din 4 generali ar putea rămâne în sistem unul singur.
Totodată, legea nu prevede criterii clare de apreciere pentru obţinerea acestui aviz conform, ceea ce poate genera aprecieri subiective din partea decidenţilor.
Procedura instituită de legea înaintată pentru promulgare nu asigură o procedură optimă de transfer de experienţă profesională între generalii şi amiralii care vor fi trecuţi în rezervă şi cei care îi vor înlocui, putându-se ajunge chiar la un blocaj instituţional.
Mai mult, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede la Art. 41¹ alin. (5) că părţile care au încheiat contracte în vederea exercitării profesiei de cadru militar în activitate, au obligaţia să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de reînnoire a contractului, cu 6 luni înainte de expirarea acestuia. Noua reglementare ar trebui să coreleze obligaţia legală, de încunoştinţare în termen de 6 luni, cu prevederile legii ce face obiectul prezentei reexaminări.
3. Semnalăm faptul că în prezent, potrivit Art. 86 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, regula o reprezintă menţinerea în activitate a generalilor şi amiralilor după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, iar excepţia o reprezintă trecerea în rezervă, la solicitarea acestora. Legea venită la promulgare nu prevede dacă noua reglementare va fi aplicabilă şi acestor generali sau amirali care se află în activitate după vârsta standard de pensionare ori numai în cazul celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după intrarea în vigoare a prezentei legi. O asemenea precizare în textul legii este utilă pentru a se evita o aplicare retroactivă a efectelor acesteia.
De asemenea, în adoptarea legislaţiei privitoare la condiţiile de pensionare a cadrelor militare, legiuitorul trebuie să asigure o reglementare nediscriminatorie prin raportare la celelalte structuri din cadrul sistemului naţional de apărare.
4. În ceea ce priveşte includerea în categoria temeiurilor de trecere în rezervă a situaţiei în care cadrele militare nu promovează baremele de pregătire fizică, apreciem că această prevedere nu este oportună întrucât există structuri militarizate care nu condiţionează pregătirea fizică de îndeplinirea atribuţiilor profesionale, existând alte criterii avute în vedere, ce ţin de aptitudini şi competenţe. Pregătirea fizică este parte integrantă a pregătirii militare, dar nu este o condiţie determinantă pentru activitatea cadrelor militare din unele structuri de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
5. De asemenea, considerăm necesară consultarea instituţiilor competente în domeniu, în privinţa soluţiilor legislative înaintate prin această propunere legislativă, în vederea cunoaşterii impactului acestor prevederi şi luării măsurilor necesare diminuării posibilelor efecte negative datorate numărului mare de generali care ocupă funcţii de conducere şi a căror situaţie profesională va deveni incertă odată cu intrarea în vigoare a acestei legi.
6. Având în vedere aspectele semnalate, precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare în sensul adoptării legii, cu eliminarea textelor legale ce fac obiectul prezentei reexaminări ori corelarea acestora cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.
TRAIAN BĂSESCU
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
.png)
