 |
| Ministrul generalilor |
Reporter: Voiam să vă întreb: cu aceste cheltuieli de personal cum s-a ajuns în această situaţie? Sunt salarii prea mari sau nu e bugetul suficient, astfel încât să se poată da şi oamenilor, să poată să meargă şi bani la investiţii? Care ar fi explicaţia, totuşi?
Corneliu Dobriţoiu: În primul rând, povara cheltuielilor de personal se datorează în special modului în care a fost gestionat procesul de revizuire a pensiilor militare. Deci această povară se adaugă cheltuielilor curente de personal, adică salarii ş.a.m.d. Ştiţi că, în mod normal, pe timpul perioadelor de criză trebuie luate nişte măsuri, trebuie făcute nişte reajustări, în aşa fel încât cheltuielile bugetare să scadă. Dacă vă aduceţi aminte, obiectivul guvernărilor anterioare a fost chiar să reducă impactul pe buget ca urmare a plăţii pensiilor, a salariilor. Lucrurile s-au întâmplat invers. Chestiunea este că o decontăm noi. Iar soluţionarea... În primul rând, avem o problemă şi vom rămâne cu ea cel puţin vreo două generaţii.
Reporter: Bine, dar cât la sută reprezintă aceste pensii pe care le invocaţi dvs. din totalul cheltuielilor cu personalul?
Corneliu Dobriţoiu: Nu am cifrele cu mine, dar ce vă pot spune este că bugetul actual integral este de 1,31 sau 1,30% din PIB, iar pentru nevoile reale ale armatei - cu excepţia cheltuielilor cu pensiile, salariile - avem doar 0,7% - 0,76% din PIB, deci diferenţa până la 1,31 sau 1,33 o reprezintă povara, suportabilă cu greu, e adevărat, pentru creşterea pensiilor.
Reporter: Dvs. consideraţi că sunt nejustificate aceste pensii?
Corneliu Dobriţoiu: Doamnă, eu am o singură problemă legată de principiul acesta al contributivităţii şi o să vă explic despre ce este vorba. Personalul armatei care a făcut cursuri - deci şi-a perfecţionat pregătirea în academiile militare - cursuri masterale peste hotare, inclusiv personalul care a participat, a fost angajat în capacităţi naţionale sau internaţionale la NATO, deci servind interesele României sau interesele Alianţei, aceste persoane au fost plătite, dar li s-a redus salariul atât pentru trimiterea la cursuri sau la studii, cât şi pentru trimiterea la posturi, în aşa fel încât să nu genereze o povară..., să nu greveze bugetul armatei foarte tare, deci au primit doar o indemnizaţie. Or, toată povestea asta cu contributivitatea loveşte foarte serios în interesul oamenilor de a se autoperfecţiona. S-ar putea în viitor chiar să avem probleme cu trimiterea ofiţerilor noştri la posturile care sunt alocate României, tocmai datorită acestui aspect. Eu sunt unul dintre cei care au suferit, şapte ani..., dar nu fac caz din chestiunea aceasta. Deci, principiul contributivităţii în loc să încurajeze inclusiv pregătirea profesională, el acţionează exact invers şi s-a ajuns la situaţii când un subofiţer, un maistru militar are pensie mai mare decât un general, lucru absolut neîntâlnit în nici o armată de pe continentul european şi nord-american. S-ar putea prin Africa să se întâmple chestiuni din acestea...
Corneliu Dobriţoiu: În primul rând, povara cheltuielilor de personal se datorează în special modului în care a fost gestionat procesul de revizuire a pensiilor militare. Deci această povară se adaugă cheltuielilor curente de personal, adică salarii ş.a.m.d. Ştiţi că, în mod normal, pe timpul perioadelor de criză trebuie luate nişte măsuri, trebuie făcute nişte reajustări, în aşa fel încât cheltuielile bugetare să scadă. Dacă vă aduceţi aminte, obiectivul guvernărilor anterioare a fost chiar să reducă impactul pe buget ca urmare a plăţii pensiilor, a salariilor. Lucrurile s-au întâmplat invers. Chestiunea este că o decontăm noi. Iar soluţionarea... În primul rând, avem o problemă şi vom rămâne cu ea cel puţin vreo două generaţii.
Reporter: Bine, dar cât la sută reprezintă aceste pensii pe care le invocaţi dvs. din totalul cheltuielilor cu personalul?
Corneliu Dobriţoiu: Nu am cifrele cu mine, dar ce vă pot spune este că bugetul actual integral este de 1,31 sau 1,30% din PIB, iar pentru nevoile reale ale armatei - cu excepţia cheltuielilor cu pensiile, salariile - avem doar 0,7% - 0,76% din PIB, deci diferenţa până la 1,31 sau 1,33 o reprezintă povara, suportabilă cu greu, e adevărat, pentru creşterea pensiilor.
Reporter: Dvs. consideraţi că sunt nejustificate aceste pensii?
Corneliu Dobriţoiu: Doamnă, eu am o singură problemă legată de principiul acesta al contributivităţii şi o să vă explic despre ce este vorba. Personalul armatei care a făcut cursuri - deci şi-a perfecţionat pregătirea în academiile militare - cursuri masterale peste hotare, inclusiv personalul care a participat, a fost angajat în capacităţi naţionale sau internaţionale la NATO, deci servind interesele României sau interesele Alianţei, aceste persoane au fost plătite, dar li s-a redus salariul atât pentru trimiterea la cursuri sau la studii, cât şi pentru trimiterea la posturi, în aşa fel încât să nu genereze o povară..., să nu greveze bugetul armatei foarte tare, deci au primit doar o indemnizaţie. Or, toată povestea asta cu contributivitatea loveşte foarte serios în interesul oamenilor de a se autoperfecţiona. S-ar putea în viitor chiar să avem probleme cu trimiterea ofiţerilor noştri la posturile care sunt alocate României, tocmai datorită acestui aspect. Eu sunt unul dintre cei care au suferit, şapte ani..., dar nu fac caz din chestiunea aceasta. Deci, principiul contributivităţii în loc să încurajeze inclusiv pregătirea profesională, el acţionează exact invers şi s-a ajuns la situaţii când un subofiţer, un maistru militar are pensie mai mare decât un general, lucru absolut neîntâlnit în nici o armată de pe continentul european şi nord-american. S-ar putea prin Africa să se întâmple chestiuni din acestea...
.png)
