Semne prevestitoare: apropierea furtunii; o bucată de metal pusă în contact cu o lopată, untârnăcop, o foarfecă cântă sau ţiuie.
Dacă poţi, stai în casă şi: scoate televizorul din priză; bagă cuţitele şi foarfecile într-un sertar; nu sta în faţa ferestrei; închide toate ferestrele (sticla este un foarte rău conducător de electricitate şi deci de trăsnet); stai spre centrul camerei -această zonă este ferită şi sigură aproape 100%.
Stai în automobil - în cabină, căci acolo este unul din cele mai ferite locuri (dacă maşina nueste decapotată; dacă nu are vreun cauciuc spart).În aer liber: poţi fi trăsnit mai ales când stai pe o înălţime, sau când tu constitui obiectul celmai înalt din jur.
Câteodată poţi simţi că urmează să te lovească trăsnetul: ai furnicături în piele şi părul se zburleşte, face scântei. Dacă eşti în picioare, aruncă-te imediat la pământ, mai întâi îngenunchind şi sprijinindu-te cu palmele pe sol. În felul acesta s-ar putea ca trăsnetul, de fapt curentul electric, să aleagă drumul mai scurt şi mai uşor şi să treacă prin braţe, ocolind pieptul (scapi de stopul cardiac şi de asfixie). Întinde-te urgent pe sol.
Cand apare pericolul unui trăznet nu mai ţine în mână obiecte metalice (umbrela etc.) şi stai departe de construcţiile sau de gardurile metalice. Un topor sau piolet cu coadauscată nu este periculos. Dar nu arunca echipamentul dacă rişti să-l pierzi de tot (de exemplu cade într-o prăpastie).
Pe timpul unei furtuni NU sta lângă şi îndepărtează-te de: creastă, vârful, coama dealurilor sau copaci (mai ales sub stejari, ulmi, plopi) tufişuri, căpiţe, o stâncă izolată, o cascadă, suprafeţele verticale (perete de stâncă, o fisură verticală), gura unor goluri subterane (de exemplu: peşteri, fisuri sau scobituri din stânci, crevase - deoarece aerul ionizat din interiorul lor poate atrage trăsnetul). Adeseori golurile şi crăpăturile mici în stâncă sunt de fapt capătul unor fisuri mai adânci, prin care se scurge apa, deci nişte căi preferate de o descărcare electrică.
NU te adăposti sub o surplombă, o streaşină naturală de stâncă, zăpadă sau pământ', căci trăznetul poate izbucni între marginea streaşinii şi sol, prăjindu-te între electrozii acestei „bujii". Un adăpost excelent pe timpul furtunii este interiorul unei peşteri adânci. Dar stai la cel puţin 3 m de intrare şi la cel puţin 1 m de pereţi. Hambarele şi şurile sunt adăposturi destul de bune.
În câmp deschis stai pe orice suprafaţănetedă şi orizontală, chiar pe o terasă mică, dar nu pe una înclinată. Retrage-te pe un teren jos şi neted.
NU sta în apropierea unei construcţii metalice mari, chiar dacă n-o atingi, deoarece la trecerea trăznetului prin ea, unda de şoc produsă de aerul încălzit poate dăuna plămânilor.
Depărtează-te şi de construcţiile cu goluri, cum ar fi: poduri metalice, de zidărie, coşuri înalte. Dacă nu poţi să te îndepărtezi de obiectele înalte, încearcă să stai pe ceva uscat care să te izoleze electric de sol.
NU sta pe ceva umed. Aşează-te cu picioarele încrucişate pe un suport izolant aşezat pe sol: rucsac, colac de coardă, haine (uscate!). Apleacă capul, trage genunchii la piept, ridică tălpile de la sol şi adună-ţi toate extremităţile. Evită orice contact cu stânca, cu solul sau cu obiectele metalice (pitoane, carabiniere, piolet, cadrul rucsacului sau bidon de apă). Dacă nu găseşti ceva care să te izoleze de sol: lungeşte-te pe jos şi stai cât poţi de întins şi turtit. Sau - ghemuieşte-te şi ţine capul aplecat. Dacă porţi încălţăminte cu talpă de cauciuc poţi să te sprijini pe toată talpa, altfel stai pe vârfuri. Încearcă să-ţi păstrezi echilibrul şi nu te sprijini cu mâinile pe sol, pe zid sau pe perete, stricând astfel izolaţia deja realizată. Stai liniştit şi suportă ploaia.
NU staţi grupaţi, ci răsfiraţi la intervale de minim 2-3 m unul de altul; grupul e un concentrator de potenţial electric."