- Duminică 27 feb 2011
Cristiana Glavce, directorul Institutului de Antropologie Fizică “Francisc I. Rainer”
Scurtă carte de vizită:
- s-a născut în 1939 în localitatea Gurghiu, din judeţul Mureş, într-o familie de intelectuali: tatăl avocat şi mama antropolog
- este licenţiată şi doctor în biologie şi antropologie
- şi-a început cariera în 1968, ca cercetător la Centrul de Cercetări Antropologice, Academia Română
Speranţa de viaţă a evoluat considerabil în ultimul timp. Ce ne puteţi spuneţi despre asta?
A evoluat foarte bine, am ajuns astăzi la 77,1 ani - pentru femei şi 69,7 ani - pentru bărbaţi, potrivit datelor statistice INS din 2010, faţă de anul 1932 când durata medie a vieţii era de 42 de ani.
La noi este încă o pondere însemnată de populaţie în zona rurală. Dacă în 1960 (potrivit anuarului INS pe anul 2009) era 67,9% în mediul rural şi 32,1% în mediul urban, situaţia s-a schimbat în 1990, când era 54,3% la oraş şi numai 45,7% la sat. În 2008 proporţia se păstrează, fiind 55% la oraş şi 45% la sat. Într-o proporţie foarte mare, faţă de componenta ţărilor UE suntem încă o populaţie rurală.
Există tendinţa să se spună că noi avem o populaţie mai mare de femei, decât de bărbaţi. Este o idee preconcepută, depinde când şi la ce te raportezi. La nou născut ai întotdeauna un spor de băieţi faţă de fete. Raportul este un 51 baieţi la 49 fete şi rămâne la fel până la vârsta de 44 de ani. Impresia asta că sunt mai multe fete decât băieţi este o consecinţă culturală. Bărbatul îşi permite să îşi aleagă partenera cu mult sub vârsta lui. Între 44 – 60 de ani, bărbaţii sunt mult mai vulnerabili ceea ce conduce, însă, la o crestere a motalităţii masculine.
În ce sens?
Pentru specie, baza o constuie femeia care asigură descendenţi. Bărbatul, prin cultură, are o viaţă mai dezechilibrată. În timpurile istorice mortalitatea masculină la maturitate era crescuta datorită războaielor, iar cea feminină datorită mortalităţii în timpul naşterii. . Se păstrează echilibrul până în jurul vârstei de 45 de ani.