Extrase din Avizul Consiliului Legislativ la proiectul Legii unitare a pensiilor
Pensiile speciale in NATO si Uniunea Europeana
"4. Referitor la principiile şi metodologia privind stabilirea pensiilor militare, atât în statele membre NATO, ale Uniunii Europene, cât şi în alte state, semnalăm următoarele :
a) sistemul de calcul al pensilor militare este reglementat prin lege separată, deci lege specială, în Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile, în Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria, deci capitol special într-o lege unitară, nu unică ;
b) baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate, în Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel, sau de media soldelor pe
ultimele trei sau şase luni, în Franţa şi Egipt, precum şi de vechimea integrală în armată ( în majoritatea ţărilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25 ani). În Franţa, limita maximă pentru serviciul activ este de 25 de ani, dar există şi o limită minimă, care este de 15 ani, de la care se poate primi pensie de serviciu ;
c) în majoritatea ţărilor NATO, pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 75 – 80 % din valoarea pe ultimele 1-3-6 luni ;
d) din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ (schimbarea obligatorie multiplă a reşedinţei, conform cerinţelor postului) şi a constrângerii de a lipsi pe perioade lungi de lângă familie, pensia militarului francez se majorează cu 10 % pentru fiecare copil în plus ;
e) în armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionării, deoarece nu este supusă impozitării. "
Curtea Constitutionala s-a pronuntat, constata Consiliul Legislativ
"5. Cu privire la abrogarea prevederilor legale referitoare la pensiile de serviciu, semnalăm că în această materie Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr.20 din 2 februarie 2000 ( Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 / 2000), în sensul constatării ca fiind neconstituţionale dispoziţiile prin care s-a abrogat art.103 din Legea nr.92 /1992 pentru organizarea judecătorească, (în prezent preluat de art. 82 din Legea nr. 303 /2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor), prin care se stabileau condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi.
Astfel, pensia de serviciu pentru magistraţi, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării şi completării Legii nr. 92 / 1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca şi pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr.214 /1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare
magistraţilor, cât şi în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie.
În plus, în ceea ce priveşte acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10 % până la 20 % pentru militarii care beneficiază, în considerarea vechimii şi a activităţii meritorii de ordinul ,,Meritul Militar’’, conform prevederilor art.11 din Legea nr. 80 /1995 privind Statutul cadrelor militare.
Constatând că aceste elemente, care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţlor de regimul general al pensiilor, asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii."
Ce principii se incalca:
"6. Semnalăm că şi altele dintre soluţiile propuse pot fi considerate ca încălcând principii de drept consacrate de Constituţie.
Astfel, măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin.(2) din Constituţia României, republicată, conform căruia ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au un caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
Actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei
legislaţii, iar a o modifica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept.
De asemenea, conform principiului drepturilor câştigate – recunoscut în toate statele de drept – orice drept, indiferent de natura sa, trebuie acordat chiar dacă pentru cazurile apărute ulterior acesta este diminuat.
Modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja câştigate nu este posibilă fără a se încălca prevederile constituţionale, ceea ce ar putea conduce la sesizarea Curţii Constituţionale şi declararea previzibilă de către aceasta a
neconstituţionalităţii acestei măsuri, având în vedere jurisprudenţa proprie anterioară.
Este de relevat, totodată, că există posibilitatea ca un mare număr de pensionari afectaţi de recalcularea pensiilor să se adreseze instanţelor de judecată, naţionale şi internaţionale, pentru contestarea diminuării unui drept câştigat, cu şanse de a obţine câştig de cauză în procesele respective.
În concluzie, pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data întrării în vigoare a acesteia. "
De precizat ca Avizul Consiliului Legislativ este consultativ pentru Parlament!